Referendum în Marea Britanie: taberele Bremain şi Brexit se confruntă şi pe terenul sănătăţii. Sursa foto: europarl.org.uk

Referendum în Marea Britanie: taberele Bremain şi Brexit se confruntă şi pe terenul sănătăţii. Sursa foto: europarl.org.uk

Mâine, britanicii vor decide prin referendum dacă vor să rămână în Uniunea Europeană, la care au aderat în 1973. Temele principale ale dezbaterii din ultimele luni – imigraţia, economia, locurile de muncă, legislația adoptată la Bruxelles – au relevanță și pentru sistemul britanic de sănătate. Impactul plecării  este văzut diferit de cele două tabere.

 

 

Bremain: Pierderi economice și recrutare dificilă a personalului străin

 

 

Una din cele mai cuprinzătoare poziții în favoarea rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană aparține unui colectiv al Școlii de Sănătate Publică de la Imperial College London. Într-un amplu articol, autorii subliniază că cel mai important impact al Brexit asupra sănătăţii ar fi cauzat de pierderile economice. Acestea sunt apreciate de guvern la 36 de miliarde de euro anual în taxe pierdute, obligând autoritățile fie să crească taxele, fie să taie din cheltuieli. Sistemul de sănătate britanic, deja supus presiunii financiare, ar fi și mai mult afectat, reducând accesul la servicii publice sau obligând populația la asigurări suplimentare de sănătate ori coplată.

 

Ieșirea din UE poate fi îngrijorătoare și pentru forța de muncă din sistemul britanic de sănătate, având în vedere că în acesta lucrează 50.000 de persoane din Aria Economică Europeană, dintre care 9.000 de medici și 20.000 de alți profesioniști în domeniul sănătății, avertizează articolul. Statutul celor care lucrează deja în Marea Britanie, ca şi viitoarele recrutări din Europa, ar fi puse sub semnul întrebării. Recrutarea ar fi de pildă mai dificilă, deoarece Marea Britanie ar trebui să se asigure că personalul medical din fiecare stat membru al UE este instruit la aceleaşi standarde ca personalul propriu. În plus, medicii ar putea să nu mai beneficieze de protecţia oferită de aşa-numita Directivă europeană a timpului de lucru, care a eliminat programul foarte lung de lucru, fără perioade de odihnă, pe care mulţi din ei îl aveau în trecut.

 

În acest moment, statutul de membru UE simplifică acordarea tratamentului pentru vizitatorii din UE, Marea Britanie putând recupera costurile de la țările respective; la rândul lor, cetățenii britanici care călătoresc în alte state membre UE pot fi tratați în baza Cardului european de asigurări sociale de sănătate. Părăsirea UE ar presupune introducerea unor metode complexe de percepere a costurilor serviciilor accesate de persoanele din UE, iar britanicii ar trebui să-și facă asigurare de sănătate când vizitează state membre ale Uniunii. Mai mult, dreptul la asistență medicală a două milioane de cetățeni britanici care trăiesc în alte țări europene ar deveni incert.

 

 

Politicile europene de sănătate publică, în pericol

 

 

Uniunea Europeană, se arată în articolul semnat de profesorul Azeem Majeed și colaboratorii săi, a avut de asemenea un impact major asupra intervențiilor de sănătate publică în domenii precum cel alimentar, al siguranței rutiere, al poluării, al controlului tutunului și pericolelor chimice. Autorii menționează procesul REACH, considerat cel mai strict sistem la nivel mondial pentru protejarea sănătăţii şi mediului de efectele adverse ale substanţelor chimice, care obligă producătorii să dovedească siguranţa produselor lor înainte ca acestea să intre pe piaţă. Dacă Marea Britanie ar părăsi UE, guvernul nu ar mai fi obligat să implementeze iniţiativele europene de sănătate publică. În plus, guvernul ar putea evita în viitor astfel de inițiative, mai ales dacă ar trebui să lupte de unul singur împotriva unor corporații multinaționale.

 

Uniunea Europeană finanțează şi o mare parte din cercetarea din Marea Britanie, care obține cele mai multe fonduri comunitare în domeniu din Europa, după Germania. Țara este implicată în multe proiecte de cercetare multinaționale, inclusiv în domeniul sănătății, care ar putea fi periclitate prin ieșirea din Uniune. Libera circulație permite universităților britanice să recruteze cercetători de vârf din alte state membre, consolidând prestigiul instituțiilor, care pot astfel să atragă finanțări și studenți de peste hotare. Brexit ar ameninţa aşadar poziţia de top a unversităţilor britanice prin reducerea finanţării europene, diminuarea colaborării cu alte universităţi europene şi a finanţării publice mai mici, ca urmare a problemelor economice cauzate de părăsirea Uniunii.

 

Ieşirea din Uniune nu ar împiedica Marea Britanie să negocieze noi înţelegeri în domeniul cercetării, asistenţei medicale, sănătății publice şi reglementării profesiilor medicale cu fiecare stat membru sau chiar cu UE în ansamblu. Însă rezultatul negocierilor nu ar putea fi garantat, iar ţara nu va mai participa automat la adoptarea politicilor în aceste domenii, încheie autorii.

 

 

Brexit: Libera circulaţie suprasolicită spitalele, birocraţia sugrumă inovaţia

 

 

De cealaltă parte, susţinătorii Brexit spun că libera circulație a cetățenilor UE ar pune presiune pe spitale, care s-ar confrunta cu mai mulți pacienți, în condițiile în care acestea ar fi deja suprasolicitate. Rămânerea în UE ar însemna ca Marea Britanie să continue să cotizeze cu 350 de milioane de lire săptămânal, echivalentul unui spital nou. Tot libera circulație ar face ca medici care nu cunosc limba engleză să practice în Marea Britanie, cu consecințe fatale.

 

Tabăra care susține părăsirea UE critică și legislația europeană cu privire la studiile clinice, care ar întârzia din cauza birocraţiei descoperirea de noi medicamente împotriva cancerului. De asemenea, Directiva timpului de lucru s-ar fi dovedit costisitoare și ar fi făcut ca spitalele să nu ai aibă suficient personal la dispoziție. În plus, este denunțată și influența UE asupra politicilor de sănătate publică: Curtea Europeană de Justiție ar impune de pildă prețul la care pot fi vândute băuturile alcoolice și condițiile de comercializare a țigărilor.

 

Campania „Leave” acuză birocraţia europeană, care nu ar permite adaptarea la noile priorităţi în domeniul cercetării şi sistemul defect de finanţare al acestui domeniu. Acesta ar favoriza distribuţia banilor pe criterii politice, defavorizând instituţiile cele mai performante şi risipind miliarde de euro. În plus, procesul de finanţare a cercetării nu ar dezvolta reţelele între universităţi, antreprenori şi finanţatori, pe model american. Toate acestea ar face ca Europa să fi rămas în urmă în domeniul cercetării. Dacă Marea Britanie ar părăsi UE şi ar direcţiona o parte din contribuţia astfel eliminată înspre acest domeniu, ţara ar putea deveni lider în diverse domenii. În plus, Marea Britanie ar putea continua să facă parte din Programele-Cadru de cercetare ale UE, la fel ca şi alte ţări non-UE. Oricum, de vreme ce Uniunea ar finanţa şi în prezent proiecte de cercetare desfăşurate în 100 de ţări din lume, nici Marea Britanie nu ar fi exclusă în cazul plecării. Iar anularea libertăţii de circulaţie ar permite Marii Britanii să refuze intrarea criminalilor dar să încurajeze în schimb oamenii de ştiinţă să lucreze în universităţile britanice.

Susţinătorii separării de UE critică principiul precauţiei din legislaţia europeană, care ar împiedica inovaţia. Ca exemplu oferă tot regulamentul REACH, care însă ar împovăra firmele mici şi mijlocii care fabrică produse chimice, şi interzicerea culturilor modificate genetic.

 

 

BMJ: Separatiștii sunt ca antivacciniștii

 

 

Echipa editorială a prestigiosului jurnal ştiinţific The BMJ, care a dedicat o serie de articole referendumului, şi-a exprimat săptămâna trecută opinia că Marea Britanie trebuie să rămână în UE, explicând că, în ciuda neutralităţii pe care ar trebui s-o adopte ca jurnaliști, argumentele în acest sens sunt pur şi simplu copleşitoare. „Nu am identificat nicio organizaţie medicală, de cercetare sau de sănătate proeminentă care să fie de partea Brexit”, se arată în editorialul The BMJ. Autorii neagă că Marea Britanie ar contribui cu 350 de milioane de lire săptămânal la UE, amintind în schimb că părăsirea UE ar reduce cu 135 de lire de persoană cheltuielile cu asistenţa medicală până în 2020. În plus, Brexit ar duce la mutarea Agenţiei Europene a Medicamentului, cu sediul la Londra, care oferă britanicilor o influenţă deosebită în procesul de reglementare şi atrage studiile clinice efectuate de companiile americane şi asiatice.

 

Echipa The BMJ îi compară pe susţinătorii Brexit cu antivacciniştii: aşa cum aceştia au uitat problemele provocate de rubeolă, oreion şi rujeolă şi acuză vaccinurile, aşa şi cei care vor să părăsească UE au uitat consecinţele naţionalismului, pe care construcţia europeană a reuşit să le limiteze. Autorii mai avertizează că plecarea Marii Britanii ar putea produce un efect de domino, următoarele state care ar putea lua aceeaşi decizie fiind Olanda şi Danemarca.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.