Prof. dr. Eva Martos: „Era urgent să luăm măsuri în privința nutriției” sursa: euro.who.int

Prof. dr. Eva Martos: „Era urgent să luăm măsuri în privința nutriției” sursa: euro.who.int

Ungaria se numără printre țările europene care au adoptat în ultimii ani măsuri consecvente de combatere a factorilor dietetici de risc pentru sănătate. euro-health.ro a aflat mai multe despre eforturile autorităților maghiare cu ocazia unei conferințe desfășurate recent la Budapesta.

 

 

Potrivit celor mai recente informații Eurostat, bazate pe autoraportarea datelor de către respondenți, 21,2% din adulții maghiari erau obezi în anul 2014, față de media Uniunii Europene de 15,9%, Ungaria aflându-se astfel pe un îngrijorător loc trei în clasamentul celor 28 de state membre. Pe baza datelor măsurate efectiv în cadrul unui sondaj național nutrițional din 2014, situația ar fi chiar mai gravă, prevalența obezității  fiind de fapt de 30%. În plus, datele din 2010 ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), arată că aproape 20% din băieții de șapte ani și aproape 25% din fetele de aceeași vârstă erau deja supraponderali sau obezi.

Mai mult, consumul zilnic de sare este de 12 g la femei şi 17 g la bărbaţi, mult peste recomandarea OMS de 5 g/zi. Iar consumul zilnic de băuturi îndulcite cu zahăr în rândul copiilor de șapte ani este de 370 de ml, propoția celor care beau astfel de sucuri crescând odată cu greutatea corporală.

„Sondajele din anii precedenți au dovedit că situația sănătății publice din Ungaria era printre cele mai rele dintre țările UE. Așa că era foarte urgent să facem ceva. Și mai era clar că în Ungaria, inițiativele voluntare ale industriei nu funcționează așa de rapid și eficient ca în alte țări, precum Marea Britanie sau Franța sau Olanda”, a declarat pentru euro-health.ro prof.dr. Eva Martos, reprezentantul Ungariei în Grupul european la nivel înalt pentru nutriţie şi activitate fizică.

Rata obezităţii în rândul populaţiei de peste 18 ani în statele membe UE, 2014 (%). Sursa: Eurostat

Rata obezităţii în rândul populaţiei de peste 18 ani în statele membe UE, 2014 (%). Sursa: Eurostat

 

Taxă pe mâncare nesănătoasă

 

 

Prima măsură adoptată de guvernul de la Budapesta o „taxă pe produsele alimentare nesănătoase”, intrată în vigoare la 1 septembrie 2011. Acciza, calculată pe litru sau kilogram, se percepe în cazul în care conținutul de sare, zahăr și cafeină depășește un anumit prag. Taxa variază între 0,02 și 1,6 euro/kilogram sau litru şi se aplică alimentelor preambalate pentru care există alternative mai sănătoase.

Schimbarea comportamentului consumatorilor după introducerea taxei. Sursa: studiu de impact, 2013

Schimbarea comportamentului consumatorilor după introducerea taxei. Sursa: studiu de impact, 2013

Cele două evaluări de impact efectuate între timp au constatat că taxa pe produse pentru sănătate publică a încurajat reformularea alimentelor de către producători, astfel încât nivelul ingredientelor taxate să scadă sub pragul stabilit de lege. Consumul alimentelor nesănătoase a scăzut – cu 32% pentru băuturi energizante, cu 26% pentru băuturile îndulcite cu zahăr şi pentru gustările sărate şi cu 27% pentru dulciurile preambalate – iar alimentele cu care au fost înlocuite au fost în majoritate mai sănătoase. Cunoştinţele consumatorilor cu privire la sănătate s-au îmbunătăţit, iar veniturile preconizate din taxă au fost realizate în fiecare an: potrivit OMS, în primii patru ani de la introducere, taxa a generat venituri de 219 milioane de dolari.

Fondurile astfel obţinute au avut o destinaţie neobişnuită, ne-a explicat prof.dr. Eva Martos: „După doi ani de la introducerea taxei, banii au mers direct la fondul de asigurări de sănătate. Iar din acești bani au fost crescute salariile a 95.000 de lucrători din sănătate, pentru că situația era catastrofală, din cauză că medicii plecau din țară.”

 

Limite la grăsimile trans și standarde pentru alimentația publică de stat

 

 

Următoarea măsură a guvernului a fost limitarea conţinutului de acizi graşi trans (AGT) industriali din alimente la 2% din totalul grăsimilor din alimente. AGT cresc semnificativ riscul de apariţie al bolilor cardiace, care sunt principala cauză de deces în Uniunea Europeană. Astfel, cu fiecare 2% de aport energetic provenit din aportul de AGT, riscul de infarct sau de deces din cauza bolii cardiace crește cu circa 25% (mai mult decât oricare alt macronutrient, la același număr de calorii). Eva Martos ne-a declarat că rezultatele au fost spectaculoase: măsurătorile de laborator au arătat că „înaintea introducerii legii, 22% din alimentele evaluate se aflau în interval nesănătos în privința AGT, iar în 2015, după expirarea perioadei de grație, doar 5,5% din alimente se aflau în această situație.”

În fine, pornind de la constatarea că serviciile de alimentație publică de stat (din școli, grădinițe, spitale și cămine de bătrâni) nu respectă necesitățile nutriționale, guvernul a adoptat în anul 2015 un decret pentru stabilirea unor standarde în domeniu, care își propune să reducă riscurile nutriționale semnificative. „Sunt reguli specifice pentru fiecare vârstă legate de mărimea porției, conținutul de sare și zahăr, ca și aportul energetic. Unele alimente trebuie furnizate obligatoriu zilnic, de pildă fructele și legumele, iar alte alimente sunt interzise, de pildă cele afectate de taxa de sănătate publică sunt interzise”, a explicat pentru euro-health.ro prof. dr. Eva Martos.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.