Codul european împotriva cancerului

Codul european împotriva cancerului

Peste 8 milioane de oameni mor anual din cauza cancerului, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care estimează că peste 30% din cazuri ar putea fi prevenite. Codul european împotriva cancerului, lansat anul trecut de IARC, agenţia specializată a OMS, cu participarea Comisiei Europene, oferă celor care vor să afle cum își pot reduce semnificativ riscul de cancer 12 recomandări bazate pe cele mai noi şi de calitate cunoştinţe ştiinţifice. Astăzi, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, euro-health.ro le trece în revistă pe principalele 10.

 

1. „Nu fumați. Nu folosiți nicio formă de tutun.”

Dr. Andreas Ullrich, expert în cancer al OMS, subliniază pentru euro-health.ro că tutunul (fumat, mestecat, etc.) provoacă 20% din toate cancerele – nu doar pe cel pulmonar, ci aproximativ 20 de tipuri de cancer (oral, esofagian, hepatic, gastric, pancreatic, renal, colorectal, col uterin, etc). Fumatul nu îl afectează doar pe fumător, ci și pe cei din jurul său, de acasă sau de la lucru. Se estimează că 14-15% din cazurile de cancer pulmonar la nefumători sunt cauzate de inhalarea fumului de țigară (fumatul pasiv) în Marea Britanie, proporția fiind probabil mai mare în țări unde fumatul în casă este obișnuit. Printre cei care nu au fumat niciodată, persoanele expuse la fumatul pasiv au un risc de cancer pulmonar dublu față de cei neexpuși. De aceea, Codul recomandă:

2. „Eliminați fumatul acasă. Susțineți politicile de eliminare a fumatului la locul dumneavoastră de muncă.”

 

În continuare, Codul ne încurajează să

3. „luăm măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă”.

Cancerele favorizate de suprapondere (când indicele de masă corporală este între 25 și 29,9 kg/m2) și obezitate (când IMC este mai mare de 30 kg/m2) sunt cele colorectal (riscul este cu 15% mai mare la supraponderali și cu 32% la persoanele obeze), renal, esofagian, de veziculă biliară, iar la femei- cancerul de sân (în postmenopauză), uterin și ovarian.

4. „Fiți activ fizic. Limitați timpul pe care îl petreceți stând așezat.”

Activitatea fizică reduce riscul apariției unora dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, cel colorectal și cel uterin, indiferent de greutatea corporală; iar prin prevenirea creșterii în greutate, reduce riscul de apariție al cancerelor menționate la punctul anterior. Beneficiile sunt direct proporționale cu durata și intenstitatea activității fizice (cât mai multă activitate uşoară, cel puţin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate viguroasă pe săptămână).

5. „Adoptați o dietă sănătoasă: mâncați suficiente cereale integrale, semințe de leguminoase, legume și fructe; limitați alimentele bogate în calorii (alimente cu conținut crescut de zahăr sau grăsimi) și evitați băuturile dulci; evitați carnea procesată; limitați carnea roșie și alimentele cu conținut crescut de sare.”

Se estimează că riscul de apariţie a cancerului este cu 11% mai mic pentru persoanele care consumă în principal alimente de origine vegetală.

6. „Dacă beți alcool de orice fel, limitați-vă consumul. Pentru prevenirea cancerului, este mai bine să nu beți alcool deloc.”

Potrivit Eurocare (European Alcohol Policy Alliance),  care citează rezultatele unui sondaj Eurobarometru, 36% dintre europeni nu sunt conştienţi de legătura dintre alcool şi cancer. Alcoolul poate cauza cel puţin şapte tipuri de cancer: oral, esofagian, faringian, laringian, hepatic, colorectal şi de sân. Consumul oricărei cantităţi de alcool de orice fel creşte riscul de cancer. Riscul global de cancer este de 6% mai mic la bărbaţii care consumă zilnic sub două băuturi (mai puţin de 20 de grame de alcool pur) şi femeile care consumă zilnic mai puţin de o băutură (sub 10 grame de alcool pur) zilnic, comparativ cu persoanele care beau mai mult.

Pentru scăderea riscului de cancer de piele, Codul recomandă:

7. „Evitați expunerea îndelungată la soare, mai ales în cazul copiilor. Folosiți protecție împotriva soarelui. Nu folosiți aparatele de bronzat.”

8. „Pentru femei: alăptarea reduce riscul de cancer al mamei – dacă puteți, alăptați-vă copilul; terapia de substituție hormonală (HRT) crește riscul anumitor tipuri de cancer – limitați folosirea HRT.”

Femeile care își alăptează copiii pentru perioade mai lungi de timp au un risc mai scăzut de a face cancer de sân ulterior, față de femeile care nu alăptează. Se recomandă ca în primele șase luni, copiii să fie hrăniți exclusiv prin alăptare, ulterior aceasta însoțind alte tipuri de hrană. Riscul de cancer de sân scade proporțional cu creșterea duratei de alăptare: pentru fiecare 12 luni de alăptare cumulate, riscul scade cu 4%, care se adaugă la reducerea riscului ca urmare a nașterii.

La populațiile europene, se estimează că adoptarea în ansamblu a recomandărilor pentru un stil de viață sănătos (greutatea normală, evitarea alimentelor care promovează creșterea în greutate, activitatea fizică moderată cel puțin 30 de minute pe zi, consumul majoritar de alimente de origine vegetală, alăptatul, limitarea consumului de carne roșie, evitarea cărnurilor procesate și limitarea consumului de alcool) scade cu 18% riscul de cancer.

Terapia de substituție hormonală ar trebui pe cât posibil evitată şi în orice caz, discutată cu medicul. Folosirea acesteia crește riscul cancerelor de sân, uterin și ovarian.

9. „Asigurați-vă de participarea copiilor dumneavoastră la programe de vaccinare pentru: hepatita B (nou-născuți); virusul papilloma uman (HPV) (pentru fete).” 

Deşi nu asociem de regulă infecţiile cu cancerul, aproape 20% din toate cazurile de cancer din lume sunt cauzate de agenţi infecţioşi precum virusurile şi bacteriile. Printre cele mai importante infecţii asociate cu cancerul sunt virusul papilloma uman (care poate produce majoritate cazurilor de cancer de col uterin şi cancer anal, ca şi o parte din cazurile de cancer oral), virusul hepatitei B şi virusul hepatitei C (care pot produce cancer hepatic) şi Helicobacter pylori (o bacterie care poate cauza cancerul gastric). Vaccinurile sunt cea mai eficientă cale de prevenire a unora dintre aceste infecţii. Vaccinurile împotriva virusului hepatitei B (VHB) există de mai multe decenii, iar majoritatea ţărilor includ vaccinarea antiVHB în programele naţionale de imunizare a copiilor. Vaccinarea este foarte efcientă şi pentru prevenirea infecţiei cu tipurile de HPV care produc majoritatea cazurilor de cancer de col uterin.

Unele tipuri de cancer pot fi detectate şi tratate înainte dă provoace simptome prin screening. Scopul programelor de screening este prevenirea decesului prin cancer. Prin eventuala detectare precoce, screeningul face posibilă folosirea unor metode de tratament mai puţin severe. De aceea, Codul european împotriva cancerului recomandă:

10. „Participați la programele de screening organizate pentru: cancer colorectal (bărbați și femei); cancer de sân (femei); cancer de col uterin (femei).”

Aici puteţi consulta informaţii detaliate despre recomandările Codului.

 

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.