foto chafea odenseÎn cadrul unei Săptămâni a sănătăţii şi inovaţiei desfăşurate recent în Odense, Danemarca, experţi europeni în domeniul bolilor cronice netransmisibile s-au reunit pentru a disemina rezultatele unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană şi a reflecta asupra viitoarelor acţiuni necesare pentru combaterea acestor afecţiuni şi promovarea îmbătrânirii sănătoase.

 

 

John Ryan, șeful directoratului pentru Sănătate publică, cunoașterea statelor membre și gestionarea crizelor din cadrul DG SANTE, a amintit că bolile cronice netransmisibile sunt „principalul ucigaș” din UE, provocând anual jumătate de milion de decese; în plus, ele reprezintă 70-80% din bugetele de asistență medicală, impactul lor economic fiind completat de scăderea capacității de muncă a suferinzilor și deci de contribuția scăzută a acestora pentru societate. Toate acestea, în condițiile în care boile cronice netransmibile sunt adesea prevenibile prin intervenții asupra factorilor de risc binecunoscuți: fumatul, consumul excesiv de alcool, aportul crescut de zahăr și sare, activitatea fizică insuficientă. Directorul Ryan a atras atenția asupra decalajelor de implementare a recomandărilor pentru menținerea sănătății și promovării îmbătrânirii sănătoase la nivelul UE, astfel că „unele țări se comportă mult mai bine decât altele.”

 

 

În ce privește sprijinul UE pentru măsurile de prevenire și gestionare a bolilor cronice netransmisible (BCN), directorul Ryan a amintit că în cadrul celui de-al treilea Program UE în domeniul sănătății publice 2014-2020, au fost finanțate 17 acțiuni în domeniu, pe lângă cele 44 de acțiuni finanțate de precedentul Program. Aceste acțiuni se încadrează în patru arii: sprijin pentru atingerea țintelor globale OMS/ONU și a celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD), inovația digitală pentru prevenirea și mai buna gestionare a BCN, răspunsul la schimbările demografice și aspectele economice ale prevenirii și gestionării BCN.

 

 

Paradoxul ţintelor pentru sănătate pentru 2025

 

 

Frederiek Mantingh, din partea OMS Europa, a descris locul sănătăţii în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 ale ONU, unde este atât un obiectiv în sine (obiectivul 3, Sănătate şi bunăstare), cât şi o ţintă pentru  opt din celelalte 16 Obiective. În cadrul ODD 3, ţinta 3.4 este dedicată reducerii mortalităţii premature cauzate de bolile cronice netransmisibile.

 

 

Reprezentanta OMS Europa a arătat că regiunea are mari șanse să depășească ținta de reducere cu o treime a mortalității premature până în 2030, dar că inegalitățile între subregiuni rămân foarte mari, la extreme aflându-se Turkmenistan, cu o mortalitate sub 65 de ani de 30,1% și San Marino, cu doar 5,2% morți premature. În plus, inegalitatea în mortalitate prematură se manifestă și între sexe, fiind mai are la bărbați decât la femei, cu un gradient de la vestul la estul regiunii. Reducerea inegalităților se poate obține prin îmbunătățirea luptei împotriva factorilor de risc și a accesului la asistența medicală, legăturile puternice dintre determinanţii sociali ai sănătăţii şi mortalitatea prematură prin BCN putând fi combătute cel mai eficient prin politici intersectoriale.

Stadiul îndeplinirii în regiunea europeană a celor nouă ținte pentru bolile cronice netransmisibile până în 2025

Stadiul îndeplinirii în regiunea europeană a celor nouă ținte pentru bolile cronice netransmisibile până în 2025

Vorbitoarea a mai prezentat stadiul îndeplinirii în regiunea europeană a celor nouă ținte pentru bolile cronice netransmisibile pentru 2025, parte a Cadrului mondial de monitorizare a BCN. Cele nouă ținte constau în: reducerea cu 25% a riscului de mortalitate prematură prin boli cardiovasculare, cancer, diabet sau boli cronice respiratorii; reducerea cu 30% a prevalenței  consumului de tutun; oprirea creșterii diabetului și obezității; scăderea cu cel puțin 10% a consumului dăunător de alcool; reducerea cu 30% a consumului mediu de sare al populației; scăderea cu 10% a prevalenței activității fizice insuficiente; disponibilitatea de 80% a tehnologiilor de bază și a medicamentelor esențiale, inclusiv a celor generice, necesare pentru tratarea BCN; reducerea cu 25% a prevalenței hipertensiunii arteriale; și asigurarea terapiei medicamentoase și a consilierii pentru prevenirea infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral pentru cel puțin 50% din persoanele eligibile. Astfel, prin monitorizare s-a constatat paradoxul că, în ciuda probabilei îndepliniri a primei ţinte, majoritatea celorlalte ţinte sunt fie improbabil să fie atinse, fie dificil de măsurat. Pentru accelerarea progreselor Adunarea Mondială a Sănătăţii din acest an a aprobat o serie de măsuri – 16 „best buys” şi 86 „good buys” – care sunt cost-eficiente, fezabile şi care ar aduce progrese substanţiale în sănătate şi ar trebui implementate de toate ţările.

 

 

Reuniunea a continuat cu prezentarea detaliilor şi rezultatelor unora din proiectele finanţate de către Comisia Europeană.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.