Profilurile de ţară ale celor 28 de sisteme de sănătate din Uniunea Europeană au fost lansate la sediul Comisiei Europene din Bruxelles

Profilurile de ţară ale celor 28 de sisteme de sănătate din Uniunea Europeană au fost lansate la sediul Comisiei Europene din Bruxelles

Comisia Europeană a publicat în această săptămâna profilurile de ţară ale celor 28 de sisteme de sănătate din Uniunea Europeană, parte a unui ciclu de doi ani denumit „Starea sănătăţii în UE”, menit să suplinească lipsa de cunoştinţe la nivelul factorilor de decizie din domeniul politicilor de sănătate. Profilurile întocmite de experţi ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică(OCDE) şi Observatorului european pentru sisteme şi politici de sănătate au trecut în revistă sănătatea populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru al UE.

Raportul dedicat ţării noastre notează că „starea de sănătate a românilor s-a îmbunătățit, dar speranța de viață la naștere rămâne printre cele mai scăzute din UE. Deși oamenii trăiesc mai mult, gradul de acoperire nu este universal, iar inegalitățile socioeconomice în materie de sănătate persistă. Reforma sistemului sanitar a fost constantă, dar ineficientă în mod frecvent, datorită, în parte unui grad ridicat de instabilitate politică. Reformele recente s-au axat pe introducerea unor măsuri de reducere a costurilor și de îmbunătățire a accesului și a eficienței.”

 

Speranţă de viaţă sub media europeană

 

Referitor la starea de sănătate, în profilul României se constată că „speranța de viață la naștere a fost de 75 de ani în 2015, în creștere de la 71,2 ani în 2000. Cu toate acestea, este în continuare mai mică decât media UE. Mortalitatea infantilă este de peste două ori mai mare decât media UE. Bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt cele mai importante cauze ale mortalității, iar decesele cauzate de unele forme de cancer au crescut drastic. Bolile infecțioase reprezintă, de asemenea, o provocare semnificativă, România având cea mai ridicată rată de tuberculoză din UE și peste o treime din cazurile de tuberculoză multirezistentă la medicamente.

 

Cât priveşte factorii de risc, „în 2014, 19,8 % dintre adulți au fumat tutun în fiecare zi, puțin sub media UE, dar aceasta reprezintă numai o îmbunătățire marginală față de anul 2008. Consumul general de alcool este în concordanță cu media UE, însă consumul episodic excesiv de alcool în rândul adulților este foarte ridicat (35 %), ajungând la 53 % în cazul bărbaților, cea mai mare valoare din UE. Ratele de obezitate sunt în creștere: 9,1 % dintre adulți au fost obezi în 2014, comparativ cu 7,9 % în 2008, în timp ce ratele în rândul copiilor s-au dublat în ultimul deceniu.”

 

Cheltuieli mici, mortalitate evitabilă mare

 

În ce priveşte cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din România, acestea, „în valoare de 814 euro în 2015, sunt cele mai scăzute din UE și reprezintă mai puțin de o treime din media UE. Această cifră reprezintă 4,9 % din PIB – în scădere de la 5,7 % în 2010 și mult sub media UE de 9,9 %. Cu toate acestea, la același nivel cu media UE, 78 % din cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice, în ciuda faptului că ponderea „cheltuielilor din buzunar” a crescut recent. Practica plăților neoficiale, în special pentru asistența spitalicească, este larg răspândită și contribuie la creșterea sarcinii financiare asupra pacienților.”

 

Raportul evaluează şi performanța sistemului sanitar din multiple puncte de vedere: al eficienţei, acccesului şi rezilienţei. „Mortalitatea evitabilă prin asistență medicală a scăzut în ultimul deceniu, dar rămâne cea mai mare din UE în cazul femeilor și a treia cea mai mare în cazul bărbaților. Accesul la asistență medicală este deosebit de redus în zonele rurale și este exacerbat de diferențele în ceea ce privește acoperirea demografică. Nevoile nesatisfăcute de asistență medicală sunt substanțial peste media UE.  Finanțarea scăzută și utilizarea ineficientă a resurselor publice îngreunează sistemul sanitar. Există o legătură slabă între deciziile de planificare și nevoile de sănătate ale populației, din cauza lipsei de sisteme de informare adecvate.”

 

Profilul de țară complet al României poate fi consultat aici.

 

În comunicatul de presă care a însoțit lansarea rapoartelor, Comisia Europeană precizează că, după prezentarea către ministerele sănătății din toate țările UE, autoritățile naționale pot discuta în continuare aceste rapoarte cu experți ai OCDE și ai Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate. Schimburile voluntare vor putea avea loc de la începutul anului 2018 și vor ajuta ministerele să înțeleagă mai bine principalele probleme și să pregătească răspunsurile politice potrivite.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.