Austria, Danemarca, Letonia şi Ungaria limitează deja prin lege conţinutul de acizi graşi trans industriali în alimente.

Austria, Danemarca, Letonia şi Ungaria limitează deja prin lege conţinutul de acizi graşi trans industriali în alimente. ©CDC

Impunerea prin lege a unei  limite privind conținutul de acizi graşi trans (AGT) industriali ar fi cea mai eficace măsură din punct de vedere al sănătăţii publice şi protecției consumatorilor, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. AGT cresc semnificativ riscul de apariţie al bolilor cardiace, care sunt principala cauză de deces în Uniunea Europeană. Boala coronariană provoacă cel puţin 660.000 de decese în UE, reprezentând circa 14% din rata totală a mortalităţii.

 

Documentul Comisiei arată că recomandările cu privire la cantitatea de AGT care poate fi consumată sunt variabile; astfel,  Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) propune „un consum de AGT cât mai scăzut în contextul unei diete nutriționale adecvate”, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un consum de AGT de maximum 1 % din aportul zilnic de energie, iar alții – un consum de maximum 2 % din aportul zilnic de energie. Deşi datele legate de consumul de AGT la nivelul UE sunt limitate, un studiu realizat recent în nouă ţări europene a constatat un consum mediu zilnic de AGT sub 1% din aportul energetic zilnic. Cu toate acestea, anumite grupuri (precum cetăţenii cu venituri reduse sau cei cu vârste între 18 şi 30 de ani) depăşesc sau prezintă riscul de a depăşi pragul de 1% al OMS.

 

Conform raportului Comisiei, majoritatea produselor alimentare conțin sub 2 g AGT/100 g de grăsime (cea mai mică limită stabilită de statele membre UE care au legislație privind limitarea AGT). Un studiu recent a arătat că dintre aceste alimente, 77 % conțin chiar mai puțin de 0,5 g AGT/100 g de grăsime. Datele arată însă, de asemenea, că încă există produse pe piața alimentară europeană care conțin niveluri ridicate de AGT (de exemplu, biscuiți sau popcorn cu valori de 40-50 g AGT/100 g de grăsime). Printre aceste produse alimentare se numără, de asemenea, alimente care nu sunt preambalate, cum ar fi produsele de panificație care conțin AGT, se arată în document.

 

Pe lângă limitarea prin lege a conţinutului de AGT  din alimente, alte modalităţi de reducere a consumului de AGT în UE ar putea fi introducerea unei declarații obligatorii în UE privind conținutul de AGT al produselor şi încheierea unor acorduri voluntare cu industria alimentară pentru reducerea AGT din alimente.Raportul Comisiei constată însă limitări importante în cazul adoptării ultimelor două soluţii, mai puţin constrângătoare.

 

În luna iunie, Agenția americană pentru siguranța medicamentelor și alimentelor (FDA) a decis ca uleiurile parțial hidrogenate, principala sursă dietetică de grăsimi trans artificiale din alimentele procesate, să fie înlăturate de către producători în următorii trei ani.

ONG-urile europene: Este bine, dar grăbiţi-vă!

 

ONG-urile europene au salutat concluziile raportului. Monique Goyens, directorul general al Organizaţiei Europene a Consumatorior (BEUC), a declarat că „stabilirea unor limite este singura cale de a garanta protecţia consumatorilor din UE, indiferent unde trăiesc şi ce cumpără.” Exprimându-şi speranţa că executivul european va acţiona rapid, reprezentantu BEUC a amintit că „în condiţiile în care bolile cardiace sunt cel mai mare ucigaş în UE şi la nivel mondial, restricţionarea utilizării grăsimilor trans este una din cele mai uşoare şi rapide măsuri de îmbunătăţire a sănătăţii consumatorilor”.

 

Alianţa Europeană de Sănătate Publică (EPHA) se arată satisfăcută de aparenta opţiune a Comisiei pentru limitarea prin lege a conţinutului de AGT în alimente. ONG-ul paneuropean aminteşte însă că raportul a fost publicat cu întârziere de un an şi este îngrijorat că aşa-numita agendă pentru mai buna legiferare a Comisiei Juncker va prelungi şi mai mult adoptarea unei poziţii. Raportul Comisiei anunţă de altfel lansarea unei consultări publice şi realizarea unui studiu de impact înainte de luarea unei decizii. Cu două luni în urmă, BEUC, EPHA, Comitetul Permanent al Medicilor Europeni şi Reţeaua Europeană a Inimii au făcut un inedit front comun cu giganţi ai industriei alimentare, cerând Comisiei Europene să propună o legislaţie care să limiteze de AGT industriali din alimente la 2 grame din 100 de grame de grăsime.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.