Mihail Călin: Criza migranţilor s-ar putea rezolva în final nu prin apelul la principii abstracte, ci datorită perspectivei unor ameninţări şi mai mari.

Anul acesta, participanţii la Forumul European de Sănătate de la Gastein care nu au fost prea grăbiţi să treacă de la o sesiune la alta, prea dornici să converseze cu speakerii de top sau prea absorbiţi de peisajul de vis puteau remarca o nouă realitate: refugiaţii care se aflaseră de câteva săptămâni în prim-planul presei internaţionale ajunseseră şi în Bad Hofgastein.

Sunt 55 în total, dintre care 25 au venit de la începutul actualei crize, majoritatea din Siria, dar şi câţiva din Afganistan, Irak, Libia şi Somalia, îmi spune primarul Friedrich Zettinig. Deşi nu pot munci până la clarificarea statutului lor, ei primesc îngrijiri medicale dacă au nevoie, pot lua cursuri de limba germană şi vor avea adăposturi potrivite pentru iarna care vine. Atât cât am apucat să-i văd pe străduţele staţiunii montane, păreau bine îngrijiţi şi relaxaţi.

Impactul asupra sistemelor europene de sănătate

Ei sunt cei norocoşi. În principala sală a Forumului, un oficial din ministerul maltez al sănătăţii anunţa plenara că un vas cu 200 de persoane tocmai se răsturnase în Mediterana. Iar Meinie Nicolai, de la Medici Fără Frontiere, a spus că cel puţin 2.900 au murit pe mare în acest an, alţi 16.000 fiind salvaţi de ambarcaţiunile organizaţiei. Pe lângă operaţiunile de salvare, MSF a acordat migranţilor circa 23.000 de consultaţii medicale în Balcani, din care majoritatea au fost pentru traumatisme. Principalele probleme ale refugiaţilor ajunşi în Italia au fost râia, afecţiunile respiratorii şi gastrointestinale şi stresul posttraumatic.

Helmut Brand, preşedintele Forumului, mi-a explicat că ediţia din acest an a abordat criza refugiaţilor din cauza temerilor legate de impactul lor asupra sistemelor europene de sănătate. Faptul că celălalt mare subiect a fost accesul sustenabil financiar la tot mai multele medicamente noi şi costisitoare  – ca cele pentru hepatită sau cancer – pare să spună multe despre cât de mari sunt temerile declanşate de sutele de mii de oameni care bat la porţile Europei. Diverşi speakeri au încercat să alunge îngrijorările: migranţii nu aduc cu ei boli care să nu existe deja în Europa; aşa-numitul efect al migrantului sănătos, prin care mai ales cei tineri şi fără boli îşi părăsesc ţara, face ca aceştia să nu aibă în general nevoie de asistenţă medicală în ţările de destinaţie; în plus, un raport recent a demonstrat că oferirea de servicii medicale migranţilor ilegali este mai profitabilă pe termen lung decât restricţionarea lor.

Oportunităţile crizei

Aşa cum era de aşteptat de la un Forum atât de ataşat idealurilor europene, s-a insistat asupra nevoii de solidaritate a tuturor statelor membre în faţa unei crize care până acum le-a afectat doar pe cele din periferie. Guvernele est-europene opuse de curând redistribuirii a 120.000 de oameni au fost comparate cu miile de europeni care s-au oferit să adopte migranţi şi cu ţări din Orientul Mijlociu unde milioane de oameni au fugit din calea conflictelor. În condiţiile schimbărilor demografice care vor face ca în curând, numai în sectorul sanitar, Europa să se confrunte cu un deficit de forţă de muncă de un milion de persoane, migranţii au fost prezentaţi ca o oportunitate, nu ca o ameninţare. Iar comisarul pentru sănătate Andriukaitis a explicat filosofic că, în funcţie de momentul de referinţă, toţi europenii se trag de fapt migranţi.

Realităţile însă nu ţin cont de discursurile mobilizatoare dintr-o sală de conferinţă. Într-un sondaj Eurobarometru din primăvară, imigraţia era văzută de cetăţeni ca principala problemă la nivel european, înaintea situaţiei economice şi şomajului; în plus, 56% din europeni au sentimente negative faţă de migraţia din afara blocului comunitar – om fi fost cu toţii migranţi cândva, dar influxul din alt spaţiu cultural nu declanşează empatia celor mai mulţi dinte noi. Chiar în Austria, lăudată pentru atitudinea faţă de migranţi, partidul populist de extremă dreapta şi-a crescut spectaculos numărul de voturi în recentele alegeri, pe fondul crizei refugiaţilor. Iar reprezentanta MSF a demonstrat că tocmai Europa, cu toate valorile sale, este cea care pune în pericol sănătatea celor disperaţi să o ajungă, închizând graniţele şi refuzând condiţii civilizate de primire (considerate a-i atrage pe migranţi). Oamenii vor muri în curând de frig în Europa Centrală, a avertizat Nicolai.

Nu a trecut mult de când criza economică şi financiară era să destrame zona Euro şi să provoace un Grexit. Situaţia refugiaţilor, considerată de unii vorbitori de la Gastein nu o criză trecătoare, ci o realitate a secolului 21, pune din nou Uniunea Europeană la încercare; pentru moment, a suspendat deja una din cele mai mari reuşite ale sale – spaţiul Schengen. În mod ironic însă, rezolvarea disputelor politice între statele din est şi cele din vest ar putea veni datorită altor probleme care se arată la orizont: de pildă cealaltă temă majoră a Forumului, accesul la medicamente foarte scumpe. Cum spunea profesorul Brand – dacă  nu se găsesc soluţii comune pentru migranţi, cum vor putea noile state membre mai sărace să ceară acelaşi lucru pentru produse pe care nu şi le-ar permite pe cont propriu? Criza migranţilor s-ar putea rezolva în final nu prin apelul la principii abstracte şi uitate, ci datorită perspectivei unor ameninţări şi mai mari.


 

Articol publicat anterior pe BMJ Blogs

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.