Daciana Sârbu a pus problema calităţii diferite a produselor în contextul intensificării discuţiilor despre Europa cu două viteze

Daciana Sârbu a pus problema calităţii diferite a produselor în contextul intensificării discuţiilor despre Europa cu două viteze

Săptămâna trecută, vicepreședinții Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, Daciana Sârbu (S&D, România) și Pavel Poc (S&D, Cehia), au organizat o dezbatere pe tema „dublului standard” în calitatea alimentelor în Uniunea Europeană, subiect pe care statele membre din centrul şi estul Uniunii au încercat în mod constant în ultimele luni să-l aducă în prim planul politicii europene.

 

 

În deschiderea dezbaterii, Daciana Sârbu a pus problema calităţii diferite a produselor în contextul intensificării discuţiilor despre Europa cu două viteze: „Avem deja două categorii de cetăţeni în Uniunea Europeană? Avem, în spatele aceleiaşi etichete, două versiuni diferite de Europa? Este acesta viitorul către care ne îndreptăm, la toate capitolele, în urma oficializării acestor două viteze?” Vicepreședinta ENVI a cerut instituțiilor europene să verifice informațiile venite din noile state membre cu privire la existența unei diviziuni între estul și vestul Uniunii  în calitatea alimentelor și să ia măsurile necesare pentru uniformizarea calității în cazul în care aceste bănuieli se confirmă.

 

Punctul central al dezbaterii a fost prezentarea unui studiu slovac, care, pe baza analizei senzoriale, calitative și a etichetelor a 22 de produse cu același brand din Slovacia și Austria, a descoperit diferențe care afectează considerabil calitatea în cazul a 10 produse. Potrivit expunerii, principalele diferenţe au privit compoziţia (mai puţine grăsimi, înlocuirea grăsimilor animale cu cele vegetale, conţinut diferit de carne), folosirea îndulcitorilor artificiali în locul celor naturali, înlocuirea din compoziţie a fructelor cu coloranţi şi arome de fructe artificiale, calitatea ambalajelor, greutatea produsului, gustul şi culoarea.

 

Limitele legislaţiei europene

 

Marie-Paul Benassi, reprezentanta Comisiei Europene, a trecut în revistă legislația UE relevantă, care acoperă subiecte precum siguranța alimentară, etichetarea produselor, protecția indicațiilor geografice, procesarea alimentelor și protecția consumatorilor. „Ce spune legislaţia consumatorilor despre calitatea produselor? Nimic. Spune că ei nu trebuie induşi în eroare, adică să li se vândă altceva decât este promovat prin etichetă sau descrierea produsului. În acest caz specific, întrebarea este dacă consumatorii sunt făcuţi să cumpere ceva care ei cred că are o anumită calitate, o anumită compoziţie, reprezintă un anumit brand, când de fapt calitatea este substandard”, a declarat Benassi. Cu ajutorul autorităţilor pentru protecţia consumatorilor din statele membre, Comisia va strânge în următoarea perioadă informaţiile relevante şi va încerca, pe baza diferenţelor obiective de calitate şi a comunicării brandurilor respective, să determine în ce măsură producătorii îşi induc în eroare consumatorii.

 

Achim Irimescu, fost ministru al agriculturii şi şef al secţiei Agricultură din cadrul Reprezentanţei Permanente a României la UE, a explicat că legislaţia actuală nu obligă companiile să pună pe piaţă produse identice în toate statele membre ale Uniunii. El a citat o declaraţie a comisarului european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, conform căreia nu există dovezi ale intenției companiilor de a înșela consumatorii, iar adaptarea produselor de brand la piața pe care sunt vândute este o practică comună din mai multe motive: adaptarea la gusturile consumatorilor, la obiceiuri locale și accesul la materii prime. Irimescu a mai explicat că studiile despre calitatea alimentelor din Cehia, Slovacia și Ungaria nu au ridicat probleme legate de siguranța acestora, însă a concluzionat că nu există explicații nici pentru reprezentarea identică a unor produse de calități diferite, nici pentru diferențele de preț de la o țară la alta.

 

Alain Galaski, directorul general al Asociației Europene a Brandurilor, a declarat că există motive obiective pentru existența produselor diferite pe piețele naționale și că „dacă un producător ar putea mulţumi cu aceeași rețetă consumatori răspândiți pe o zonă geografică largă, ar avea multe avantaje: lanţuri de aprovizionare mai puţin complexe și economii de scară.” El a pledat pentru consultarea companiilor de către autorităţile care realizează studii legate de calitatea comparativă a produselor, astfel încât explicaţiile lor să fie avute în vedere la interpretarea rezultatelor.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.