Miklós Szócska

Miklós Szócska Sursa foto: EHFG

România nu este singura țară din regiune care s-a confruntat cu problema migrației masive a personalului medical. Fostul ministru de stat al sănătății din Ungaria, dr. Miklós Szócska, a explicat pentru euro-health.ro măsurile inovatoare prin care guvernul a încetinit exodul medicilor și asistentelor, într-un interviu realizat la Forumul European de Sănătate Gastein 2014.

 

- Domnule doctor, care era situația migraţiei personalului medical în Ungaria?

– Odată cu accederea la UE, granițele Ungariei au fost deschise. Iar  până în 2010, când am intrat în guvern, deja 10% din populația medicală activă plecase în decurs de şase ani – era o problemă uriașă. În toiul crizei, a trebuit să asigurăm sustenabilitatea țării, a sistemului sanitar și să intervenim pentru a ne păstra personalul medical în țară. Și am acționat bazându-ne pe dovezi. Am constatat că situația se datora în parte veniturilor mici (ultima creștere salarială fusese în 2002), în parte din cauza oportunităților profesionale. Am înțeles astfel că nu trebuie să oferim imediat salarii occidentale, dar că, dacă mărim salariile și oferim mai multe oportunități profesionale, personalul medical nu va mai vrea să plece. Aşa că am introdus programe de burse pentru rezidenți –cu condiţia ca cei care beneficiază de ele să rămână cât mai mult în serviciile medicale maghiare– și a trebuit de asemenea să creștem salariile. Iar una din inovații a fost introducerea unei taxe de sănătate publică, pe care am folosit-o pentru creșterea salariilor medicilor și asistentelor. Taxa este pe sarea și zahărul adăugate. De pildă, în cazul alunelor sau chipsurilor sărate peste un anumit nivel, producătorul trebuie să plătească o taxă. La fel, pentru sucul de fructe care nu conține un anumit procent de fructe sau pentru o băutură de gen ice-tea, cola, etc. al căror conținut de zahăr depășeşte un anumit nivel. Am reușit astfel să asigurăm două runde de creșteri salariale din această taxă şi din mărirea accizelor pe alcool și tutun. Iar taxa despre care vorbesc a avut și un impact de sănătate publică: 30% din companii au eliminat substanța taxată, adică zahărul sau sarea adăugate, iar 70% au redus conținutul de sare în chipsuri, sau cel de zahăr din băuturi. În plus, a influențat comportamentul consumatorilor: ei consumă cu 25% mai puțin din produsele marcate ca fiind taxate – lucru foarte important din punct de vedere psihologic, pentru că înainte oamenii nu se gândeau de fapt ce se află în produsele pe care le consumă, ceea ce s-a schimbat acum, când știu că sunt taxate.

Au fost adoptate şi alte măsuri în aceeaşi perioadă. Am declanşat un fel de război-fulger împotriva tutunului: în cinci săptămâni am trecut prin Parlament legea împotriva fumatului, prin care în Ungaria este interzis să fumezi în spații închise. Legea a fost adoptată cu 87,1% din voturi și este susţinută chiar de 66% dintre fumători, care cooperează, ies din restaurant și fumează afară. Am reglementat și conținutul de acizi grași trans din mâncare: ungurii mâncau de 20-50 de ori mai multe astfel de grăsimi decât un european obișnuit. Dar am devenit a treia țară din Europa, după Danemarca și Austria, care am introdus o astfel de măsură . Rezumând, oamenii stau mai puțin în fum, mănâncă mai puține produse pe care n-ar trebui să le consume în exces, iar producătorii reformulează, pentru a plăti mai puține taxe.

- Care este situația mobilității personalului medical în prezent?

– Datorită creșterii în două rânduri a salariilor, a creșterii în trei rânduri a finanțării asistenței primare și a programului special de burse pentru rezidenți și medici generaliști, tendința s-a încetinit, suntem sub nivelul de dinainte de criză, ceea ce este o mare realizare.

- Și impactul acestor măsuri asupra sănătății populației se va vedea și el.

– Absolut, mortalitatea este în scădere continuă în Ungaria.

Nu este prea devreme ca să se observe deja un efect?

-  Nu pentru mortalitatea cardiovasculară, care este indicatorul precoce al restricționării fumatului.


Notă: Interviul a fost editat pentru concizie şi claritate.

Interviul a fost publicat anterior și pe www.sanatateatv.ro

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.