Planul ”Medicina genomicăFranța 2025”, realizat de Yves Levi (stânga) a fost predat săptămâna trecută prim-ministrului francez Manuel Valls, în prezența ministrului sănătății, Marisol Touraine (stânga). Sursa foto: social-sante.gouv.fr

Planul ”Medicina genomicăFranța 2025”, realizat de Yves Levi (stânga) a fost predat săptămâna trecută prim-ministrului francez Manuel Valls, în prezența ministrului sănătății, Marisol Touraine (stânga). Sursa foto: social-sante.gouv.fr

Franţa va investi sute de milioane de euro în următorii ani pentru dezvoltarea capacităţii de secvenţiere genomică pe tot teritoriul ţării, potrivit unui plan predat săptămâna trecută prim-ministrului Manuel Valls.

 

 

Raportul „Medicină genomică Franța 2025” prevede, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Sănătății din Hexagon, dezvoltarea pe tot cuprinsul țării a unei rețele de 12 platforme de secvențiere cu debit mare a genomului uman pentru analiza completă a genelor care alcătuiesc ADN-ul fiecărei persoane. Secvențierea ar urma să îmbunătățească prevenția, diagnosticul și îngrijirea pacienților.

 

Bătălie pentru îngrijirea diabetului, cancerului și bolilor rare

 

Potrivit comunicatului, primele trei tipuri de patologii cărora li se adresează planul sunt cancerul, diabetul și bolile rare, urmând ca, începând cu 2020, sistemul să fie extins și pentru bolile comune. În primii cinci ani ar urma să fie investiți 670 de milioane de euro în acest plan, întreprinderile private contribuind cu 230 de milioane de euro, în cadrul unor parteneriate de cercetare-dezvoltare.

Ministrul sănătății, Marisol Touraine, a declarat că astfel „Franța se angajează în revoluția medicinii personalizate: pentru a oferi îngrijiri adaptate capitalului uman al fiecăruia, trebuie să cunoaștem genomul fiecărei persoane. Aceasta este o bătălie pentru îngrijirea diabetului, cancerului și bolilor rare”

Într-un interviu acordat site-ului oficial al guvernului, autorul raportului, Yves Lévi, a declarat: „Medicina genomică ne permite, cu tehnologia actuală, să obținem secvența întregului nostru genom și de a identifica gene de susceptibilitate, gene anormale, dar și factori de predicție ai răspunsului la tratament și ai posibilelor boli din viitor.” El a amintit că „în Franța, datorită programelor guvernamentale, am făcut deja progrese considerabile în unele domenii, mai ales în cel al cancerului”, în care „toți pacienții de astăzi au acces la aceste diagnostice pentru a primi un tratament țintit. Avem însă totodată și o întârziere tehnologică în aplicarea acestor abordări pentru tot genomul, nu doar pentru mici părți ale lui”.

 

Tratament mai bun cu economii „masive”

 

Autorul raportului predat Prim-ministrului mai apreciază că mizele principale ale planului sunt sănătatea publică (prin accesul celor cu boli rare sau chiar comune la progresele realizate în domeniul cancerului), miza economică și competiția internațională în cercetare și asistență medicală.

Mai precis, potrivit raportului, datorită secvențierii cu debit mare, un număr mare de pacienţi (nu doar cu boli rare sau cancer, ci şi cu boli comune) vor beneficia în cele din urmă, prin explorarea de rutină a genomului lor, de îmbunătăţirea considerabilă a tratamentului datorită diagnosticului mai precis și a terapiilor mai eficiente şi cu efecte adverse limitate. Miza economică majoră a sectorului ar consta în economiile masive ale sistemului de asistență medicală (prin diminuarea analizelor inutile și costisitoare, a prescrierii de medicamente inutile sau periculoase prin efecte adverse, prin instituirea precoce a tratamentelor mai eficace, care vor duce la creșterea duratei de viață) și în crearea unui sector industrial inovator,care ar reprezenta o sursă de dezvoltare economică și locuri de muncă.

Planul își propune gestionarea, până în 2020, a circa 235.000 secvenţe genomice pe an, corespunzător a 20.000 de pacienți cu boli rare și familiile lor şi a 50.000 de pacienţi cu cancer metastatic sau refractar la tratament.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.