Gauden Galea: Orice cantitate de alcool este nocivă

Gauden Galea: Orice cantitate de alcool este nocivă

Într-un interviu acordat euro-health.ro, dr. Gauden Galea, directorul Diviziei de boli netransmisibile din biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, subliniază că impactul net al alcoolului asupra sănătăţii şi societăţii este negativ, că orice cantitate de alcool este nocivă și că nicio formă de etanol nu este mai bună decât alta.

Alcoolul, carcinogen ca azbestul

Domnule director, aţi combătut viguros ideea – adesea vehiculată public – că pot exista părţi bune ale consumului de alcool. Puteţi detalia?

Tot mai multe dovezi arată că atunci când privești efectele nete ale alcoolului, nu există niciun nivel sigur de consum și nu există niciun efect protectiv al alcoolului. Și aici sunt câteva lucruri de punctat. În primul rând, în recentele ghiduri ale Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului, alcoolul a fost desemnat drept carcinogen de clasa I- adică, la fel ca azbestul, nu există niciun nivel sigur în raport cu cancerul: dacă bei puțin alcool, vei avea o creștere față de nimic și așa mai departe, nu există niciun prag și niciun efect protectiv. În al doilea rând, pentru multe alte aspecte, precum violența domestică, sarcini nedorite din cauza sexului sub influența alcoolului, accidente rutiere (cu decese în rândul șoferilor și pietonilor), ciroză hepatică – în toate aceste situații și multe altele, există același efect: orice cantitate de alcool crește riscul. Ca să fiu dramatic, un bărbat nu este mai puțin probabil să-și bată soția după ce bea un shot de alcool. Violența, rănirile, acțiunile efectuate în condițiile unui autocontrol defectuos, toate acestea și toate bolile cauzate de alcool, precum boala hepatică, vor crește odată cu alcoolul. La asta se adaugă, cum spuneam, și cancerul. Și rămâne o mică protecție, mult supraestimată, când cineva bea o mică cantitate de alcool pe zi, ca un fel de protecție împotriva bolilor cardiovasculare. Dacă privești datele epidemiologice, constaţi că acest efect se observă doar la cei care beau o cantitate foarte mică zilnic, de 1-2 unități de alcool, iar acest micuț efect se pierde complet dacă de două ori pe lună beau mai mult decât atât. Așadar, în tiparele realiste de 10-20-30 de litri pe  care le vedem, cantitățile sunt mult dincolo de orice efect protectiv. Deci la nivel  populațional pentru [țări ca]România, pot să spun că alcoolul aduce o pierdere netă din punct de vedere al sănătății. Oamenii mor și nu există protecție. Deci pe baza acestor trei elemente – impactul pe cancer, impactul pe alte afecțiuni proporționale cu doza și tiparul de consum – putem spune cu siguranță că alcoolul are doar efecte nocive pentru sănătate.

Toate acestea împreună arată că alcoolul ar trebui reglementat ca substanță carcinogenă, al cărei impact net asupra societății este negativ. Și că orice politică care facilitează profiturile industriei alcoolului nu este rentabilă pe termen lung. Dar sunt și vești bune: cost-eficiența [măsurilor de prevenire a efectelor nocive ale alcoolului]este una din cele mai mari din aria prevenției. [Este nevoie de]schimbarea raționamentului global de la părerea că ar putea exista efecte pozitive și protective ale consumului de alcool la recunoașterea faptului că în ce privește alcoolul, decizia este doar ce nivel de risc este dispusă să accepte o populație: un nivel scăzut sau mai crescut, și apoi să adopte politicile în consecință, mai stricte sau mai blânde. Dar nicio politică care promovează alcoolul sau industria nu aduce sănătate sau beneficii sociale.

Reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool, parte a strategiei de reducere cu 25% până în 2025 a deceselor premature prin boli cronice netransmisibile ©NCD Alliance

Reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool, parte a strategiei de reducere cu 25% până în 2025 a deceselor premature prin boli cronice netransmisibile ©NCD Alliance

Unul din obiectivele planului de reducere cu 25% a poverii bolilor netransmisibile până în 2025 comparativ cu 2010 este reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool. Europa în ansamblu pare pe drumul bun, dar nu în toate regiunile.

Este foarte adevărat. Dacă privim la toate cele 53 de țări din regiune, nu doar la UE, se observă o reducere lentă, dar certă a consumului de alcool per capita, ceea ce este bine pentru continent și regiune. Constatăm că există diferențe între țările din regiune: estul în general a rămas în urmă, dar este adevărat și că a pornit de la un nivel foarte ridicat. Și există diferențe mari în felul în care se consumă alcool în regiune: în est, există mai mult binge-drinking (n.red – consum episodic excesiv) și un consum mai mare de alcool nedeclarat – există o mai mare tradiție de producere a băuturilor alcoolice proprii, așa că este mai greu să combați problemele în astfel de țări comparativ cu populațiile în care practic tot alcoolul provine din magazin. De pildă, dacă doar crești prețul, asta poate duce la înlocuirea alcoolului oficial cu cel produs în casă. Cu toate acestea, nivelurile chiar și ale consumului oficial de alcool sunt atât de mari, încât intervențiile standard eficiente pot ajuta oamenii să-și reducă nivelul de consum; de pildă, doctorul să discute cu pacientul său, să știe ce întrebări să pună, conștient fiind  de problema alcoolului și că adesea unul din trei bărbați are o problemă cu alcoolul, mici intervenții de acest fel . Deci sunt și lucruri care țin de sistemul sanitar, nu de reglementări.

Un obiectiv îndepărtat: denormalizarea alcoolului

Alt lucru este să ai în vedere denormalizarea alcoolului: ministerele sănătății care oferă alcool la recepții sau pentru a sărbători un acord transmit mesajul că acest lucru este acceptabil. Modelul [pe care îl oferi]este un aspect important.

Dar denormalizarea este cu siguranţă mai complexă decât atât. Cum poate fi obținută la fel ca în cazul fumatului?

Va fi greu de obținut, pentru că în acest moment nu există înțelegerea faptului că, la fel ca pentru tutun, orice cantitate de alcool este nocivă. Deci trebuie găsite punctele de intrare: victimele șoferilor băuți reprezintă un punct de intrare foarte important pentru a discuta despre controalele eficiente pe șosele. Abuzul domestic legat de consumul de alcool este un punct important de intrare pentru controlul locurilor de vânzare, sprijinul care poate fi oferit persoanelor cu tulburări legate de consumul de alcool, instruirea personalului medical din asistenţa primară…

Probabil şi consumul sub vârsta legală sau în timpul sarcinii poate fi un astfel de punct de intrare

Exact: insistarea asupra etichetării corespunzătoare, creșterea prețului alcoolului și abordarea berii, vinului și spirtoaselor strict ca surse de alcool (să nu fie exceptată vreuna din ele de la a fi privite ca un tip de alcool), încetarea publicităţii, chiar și a consumului în media, care este un stimul important pentru ca mai ales tinerii să imite aceste  comportamente. Așadar, sunt multe lucruri care se pot face: la nivel internațional, știm că cele mai eficiente sunt creșterea prețului, interzicerea promovării și limitarea disponibilității. Oricare din acestea trei ar începe să aibă un impact. Acestea trei trebuie să fie ținta oricărui minister al sănătății.

Berea nu este inofensivă

Spuneaţi că toate tipurile de alcool trebuie abordate la fel. Cel puţin în România, berea este adesea privită diferit, mai îngăduitor.

Trebuie să negăm complet că orice formă de consum de etanol este mai bună sau mai sigură decât alta. Dacă bei un gram de alcool dintr-o sticlă de vin, de bere sau de spirtoase este tot alcool. Un mod eficient de a controla acest lucru pe care îl sugerăm este ca unitatea de alcool să aibă un preț unic, indiferent de forma în care se află. Când începi să diferențezi între formele de alcool, mai ales dacă ai diferite niveluri de preț, în primul rând transmiți mesajul mixt că o formă este mai sigură decât alta, ceea ce-i fals. În al doilea rând, produci substituție; o formă este băută mai puțin, iar alta mai mult: experimentul natural din Polonia este foarte dramatic – reducerea prețului vodcii în 2002 a fost imediat urmată de o creștere atât a consumului cât și a consecințelor consumului. Deci răspunsul este că nu există protecție prin consumul unei forme sau alteia de alcool. Și este trist că berea este uneori văzută ca tradițională, inofensivă, alcool pentru copii – toate acestea sunt dezinformări.


Realizat cu ocazia Conferinței de Politici Europene pentru Alcool, 27-28 noiembrie 2014, Bruxelles. Interviul a fost editat pentru concizie și claritate. Sublinierile aparțin redactorului.

 

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.