Christopher Wild

Christopher Wild

Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului (IARC), agenția specializată pentru cancer a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a lansat recent cea de-a patra ediție a Codului European Împotriva Cancerului, cu participarea Comisiei Europene. Dr. Christopher Wild, directorul IARC, explică scopul Codului și principalele recomandări ale acestuia.

- Domnule director, de ce era nevoie de acest Cod European Împotriva Cancerului? Informațiile cuprinse în el circulau deja.

– În primul rând, din cauza creșterii frapante a numărului cancerelor – peste 20 de ani vom avea cu 30% mai multe cazuri de noi cancer anual. Știm că asta se va întâmpla, pentru că se bazează pe îmbătrânirea populaţiei din Europa. Deci vom avea mai multe cazuri de cancer dacă nu facem nimic. Şi nu va fi eficient să ne bazăm doar pe îmbunătăţirea tratamentului. Aşa că trebuie să găsim căi de a preveni această boală, iar aceasta este o încercare în acest sens. În plus, există atât de multă informaţie, mai ales pe internet, despre prevenţia cancerului, încât poate fi foarte derutantă şi contradictorie. Aşa că sperăm că, prin acest Cod emis de agenţia pentru cancer a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu cei mai buni experţi din Europa şi punând mult accentul pe felul în care este comunicat, vom avea un impact mai mare, că oamenii îl vor vedea ca pe o sursă de încredere pentru sfaturi despre prevenţia cancerului.

- Care sunt noutăţile din această ediție a Codului?

– Acest Cod subliniază din nou unele din cele mai importante cauze ale cancerului în UE. Un accent important este pus pe tutun, dar nu doar cu privire la fumător, ci şi la familie, prieteni şi colegi ai fumătorului. Suntem foarte clari şi cu privire la alcool, şi spunem că pentru prevenirea cancerului, este cel mai bine să nu consumăm deloc alcool. Punem de asemenea accentul mai mult pe activitate fizică şi controlul greutăţii. Sunt deci lucruri care erau deja incluse în ediţia anterioară a Codului, cărora acum li se adaugă noi aspecte. Ştiinţa a avansat în ultimii 10 ani, aşa că avem mai multe lucruri în Cod care sunt foarte interesante: vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (n. red- HPV) este esenţială, includerea radiaţiilor saloanelor de bronzat este şi ea importantă; acestea din urmă sunt foarte controversate, dar dovezile arată clar că ele cresc riscul de cancer de piele, mai ales dacă începi să le folosești devreme – în unele ţări oamenii încep să le folosească din adolescenţă.

- Sunt pentru prima oară menţionate şi anumite alimente, sucurile dulci. Cum se face că au ajuns în Cod?

– Cred că unul din lucrurile care au devenit foarte clare între timp a fost contribuţia acelor tipuri de alimente – mai ales cele dense caloric, deci cu multe calorii într-o cantitate mică, precum băuturile dulci sau alimentele bogate în grăsimi – la creşterea în greutate şi obezitate. Aşa că, pentru a controla problema creşterii în greutate în Europa, trebuie să ne gândim la tiparele alimentare ale persoanelor. Asta ne-a motivat (n.red – să includem aceste produse în Cod) şi cred că în ultimii 10 ani contribuţia greutăţii crescute, obezităţii şi inactivităţii fizice la povara cancerului a fost reevaluată, este mai clară şi dovezile arată că este mult mai importantă decât am fi crezut anterior.

- Cui se adresează Codul?

Acest Cod se adresează fiecărei persoane din Europa, care stă la calculator şi se întreabă: „ce pot face eu ca să-mi reduc riscul de cancer?” Oamenii caută mult mai mult acum pe internet sfaturi de sănătate. Credem că acest Cod este un loc în care poţi găsi un sumar simplu şi de încredere, susţinut de IARC, ca agenţie pentru cancer a OMS, este util atât pentru fiecare individ, cât şi pentru personalul medical, care poate face recomandări pacienţilor, sau guvernelor, care să-şi stabilească politicile prioritare. Dar nu ne închipuim că acest Cod de unul singur  va rezolva toate problemele ale controlului sau prevenţiei cancerului. Este doar o parte a răspunsului pentru controlul cancerului, nu ne aşteptăm să ofere toate răspunsurile.

- Experţii în sănătate publică atrag atenţia asupra tacticii producătorilor de junk-food de a da vina pentru problemele de sănătate pe consumator, deşi ei întreţin un mediu nesănătos. Concentrându-vă şi dumneavoastră tot pe persoană, nu credeţi că  transmiteţi un mesaj greşit?

– Cred că dacă singurul lucru pe care l-am face ar fi să punem accentul pentru prevenirea cancerului pe acţiunea individuală, ar fi într-adevăr un mesaj greşit. Dar asta este doar una dintre abordări. În timp ce aşteptăm ca politicile să vină din urmă, sunt multe lucruri pe care fiecare persoană le poate face, acesta este mesajul. Iar în subsolul Codului, dacă nu mă înșel, se menționează că el trebuie susţinut şi de acţiuni şi politici guvernamentale. Deci mesajul pe care vreau să-l transmit este că aceasta reprezintă o abordare țintită pe individ, dar care sperăm să crească conştientizarea în general şi să ducă la un apel pentru politici care să susţină aceleaşi scopuri ca şi deciziile individuale.

- Să spunem că eu fac tot ce n-ar trebui să fac: fumez, beau alcool, mănânc nesănătos şi nu fac destulă mişcare. Nu pot avea voinţa ca să încep să-mi schimb toate aceste comportamente odată. Cu ce ar trebui să încep?

– Aş spune că există cu siguranţă că cel mai important factor, care este fumatul. Acesta le domină pe toate celelalte, cu atât mai mult în ţările central şi est europene, unde ratele fumatului rămân foarte ridicate. Deci dacă mă întrebaţi ce lucru anume ar trebui să faceţi, mai ales ca bărbat, m-aş concentra pe fumat. Ar mai fi (n.red – pentru femei), pentru unele ţări din estul Europei, nevoia de screening pentru cancerul de col şi vaccinarea anti HPV. Ratele (n.red- de cancer de col uterin) de acum din România sunt foarte asemănătoare cu cele din ţările nordice de acum 40 de ani, înainte de începerea screeningului. Şi acum acele ţări au unele din cele mai scăzute rate din lume. Nu există niciun motiv pentru care femeile din România să moară în vremurile acestea de cancer de col uterin, în aceeași proporție ca femeile din Africa subsahariană. Deci cred că şi screeningul pentru cancerul de col uterin şi vaccinarea anti HPV ar face o mare diferenţă. Această boală ar trebui practic să dispară în următoarele decenii, dacă există voinţă politică pentru a sprijini asemenea programe.


 

Interviul a fost editat pentru concizie și claritate. Sublinierile aparțin redactorului.

O variantă a acestui interviu a fost publicată anterior pe comunicatemedicale.ro

 

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.