Mihail Călin

Mihail Călin: În faţa unui astfel de şoc, societatea înţelege instinctiv că autorităţile au datoria ca, până la un punct, să ne apere uneori de noi înşine.

Zecile de victime de la Colectiv vor declanşa schimbări punctuale şi rapide. Dar lecţiile care trebuie învăţate pentru sănătatea publică sunt mai mari şi privesc mult mai mulţi oameni.

 

Un cunoscut oficial din Ministerul de interne formula zilele astea una din cele mai importante concluzii cu care ar trebui să rămânem după tragedia de la Colectiv: „Regulile există pentru un motiv”. Pare un enunţ banal – până când începi să treci în revistă toate normele încălcate zi de zi de alţii sau de noi înşine. Există, iată, motive pentru care cluburile trebuie să aibă extinctoare la îndemână, personal instruit şi minimum două ieşiri; tot aşa, există motive pentru care avem limite de viteză pe şosele, trebuie să purtăm centura de siguranţă şi n-avem voie să conducem băuţi; motive pentru care avem salvamari pe plajă sau la piscină; motive pentru grămezile de norme specifice de protecţia muncii. Gândite şi aplicate de un stat care nu este corupt, incompetent sau timorat, regulile astea există ca să salveze vieţi. Când reprezentaţii lui vor înţelege că nu sunt surse de şpagă ori mijloace de presiune, iar cetăţenii nu le vor mai privi ca absurdităţi menite să le îngrădească libertatea, aceste reguli – şi altele noi – vor putea să-şi împlinească scopul.

 

Zilele astea ne-au mai demonstrat – nu pentru prima oară, dar mai dramatic decât altădată – felul în care cetăţenii se raportează la autorităţi. Confruntaţi cu pericolul concret, nu povestit în mesaje de interes public sau exersat prin simulări ocazionale, oamenii privesc spre oficialităţi: de ce nu au prevăzut, de ce nu au verificat, de ce nu i-au protejat? O reacţie firească, dar venită într-o vreme când voci din ce în ce mai multe şi puternice proclamă dreptul absolut la libertate individuală când vine vorba de reglementarea riscurilor. După 50 de ani de dictaturi şi alţi 25 de democraţie în stil mafiot, tot mai mulţi dintre noi refuză ca statul în care şi-au pierdut încrederea să le impună ce să facă în viaţa de zi cu zi: de ce să nu parchez oriunde, de ce să-mi vaccinez copilul, de ce să nu fumez în spaţiile publice închise?

 

Cine nu ştia deja a aflat acum: te expui unor riscuri când alegi să mergi în cluburi aglomerate. Dar nimeni (cu câteva excepţii notabile şi revoltătoare) nu dă vina pe sutele de rockeri ieşiţi seara la un concert pentru drama prin care trec. Şi nimeni nu avertizează că noi ceilalţi, conştienţi de-acum de riscuri, vom fi singurii vinovaţi dacă vom păţi la fel, iar statul n-are nicio responsabilitate. Dimpotrivă. În faţa unui astfel de şoc, societatea înţelege instinctiv că autorităţile au datoria să creeze cadrul în care ne manifestăm stilul de viaţă, să ne protejeze sănătatea şi viaţa de pericolele la care ne-am putea expune. Că, până la un punct, au datoria să ne apere uneori de noi înşine.

 

Amenajarea şi funcţionarea cluburilor româneşti se va schimba în curând din temelii. Peste câţiva ani, va deveni incredibil că ne înghesuiam cândva în capcane gata oricând să ne zdrobească, în ruguri care aşteptau doar o scânteie ca să se aprindă. Zecile de morţi şi desfiguraţi de la Colectiv nu se vor mai repeta. Dar lecţiile mai mari ale dezastrului de acum vor trebui aplicate mai departe în zilele calme şi amnezice din viitor, când se vor dezbate şi adopta alte politici esenţiale de sănătate publică. Când şi în numele zecilor de copii români nenorociţi de rubeola congenitală (de nouă ori mai mulţi decât în toată Europa la un loc), se va cere obligativitatea vaccinării; când în memoria celor 9% dintre noi care mor din cauza alcoolului, se va solicita aplicarea interdicţiei de vânzare către minori şi scumpirea băuturilor (nu ieftinirea criminală a lor, consfinţită prin recentul Cod Fiscal); când pentru cei 115 români care mor zilnic din cauza tutunului, se va reclama interzicerea fumatului în spaţiile publice.

 

Experţii în sănătate pot fi siguri că, bine explicate şi cinstit implementate, societatea va sprijini noile reguli concepute să salveze vieţi. O face acum pentru zecile care n-ar fi trebuit să moară vineri; o va face pentru zecile de mii care n-ar trebui să moară an de an.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.