Un studiu recent lansat al World Vision România a identificat barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural în utilizarea serviciilor de planificare familială și asistență prenatală. Sursa foto: World Vision România

Un studiu recent lansat al World Vision România a identificat barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural în utilizarea serviciilor
de planificare familială și asistență prenatală. Sursa foto: World Vision România

830 de femei mor în fiecare zi în lume din cauza complicațiilor sarcinii și nașterii, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, cu impact pe termen lung asupra familiei și societății: bebelușii lor au un risc de 10 ori mai mare de a muri înaintea vârstei de doi ani, iar copiii mai mari au un risc la fel de crescut de a abandona școala, a se îmbolnăvi și a muri prematur. Deși mortalitatea maternă este în primul rând o problemă a țărilor în curs de dezvoltare, aceasta nu ocolește nici Europa, unde 1.800 de femei mor anual prin complicaţii ale sarcinii şi naşterii.

 

În acest context, la recentul Forum European de Sănătate Gastein, Alianţa pentru Egalitatea Sănătăţii Materne a prezentat pentru prima dată un proiect de „Cartă pentru obţinerea accesului universal la asistenţa mamei în Europa”. Dimensiunea politică a Cartei proclamă în primul rând accesul universal la asistenţă medicală maternă de înaltă calitate în toată Europa, care presupune acţiune intersectorială la nivel naţional şi european şi trebuie să prioritizeze grupurile dezavantajate şi minoritare. În al doilea rând, trebuie acordată o mai mare atenție datelor şi statisticilor mai clare, fiind necesare armonizarea indicilor sănătăţii materne la nivel european şi includerea sănătăţii materne în evaluarea performanţei sistemelor de sănătate. În fine, trebuie creat mediul care să favorizeze autonomizarea femeilor: acestea trebuie să aibă sprijinul familiei şi societăţii în a lua decizii referitoare la muncă şi viaţa de familie şi trebuie să primească informaţii despre sistemul de sănătate înaintea, în timpul şi ulterior sarcinii; sănătatea maternă optimă necesită intervenţii nu doar în timpul sarcinii, ci şi înainte şi după aceasta, iar violenţa împotriva femeilor, care sunt deosebit de vulnerabile în perioada sarcinii, trebuie prevenită, denunţată, pedepsită şi condamnată de stat şi de personalităţi publice. Corespunzător celor trei direcții politice, Carta enunţă și cinci drepturi, care încurajează femeile, partenerii lor și societatea în ansamblu să fie proactivi și informați în chestiunea sănătății materne.

 

Bariere, discriminare și inabilități

 

Jacqueline Bowman-Busato, Alianţa pentru Egalitatea Sănătății Materne. © framez. / EHFG

Jacqueline Bowman-Busato, Alianţa pentru Egalitatea Sănătății Materne. © framez. / EHFG

Jacqueline Bowman-Busato, din partea Alianței pentru Egalitatea Sănătății Materne, a declarat penru euro-health.ro că această Cartă ar urma să fie lansată în perioada președinției malteze a Consiiului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului viitor. Referindu-se la inegalităţile în sănătatea maternă la nivelul Uniunii Europene, care afectează nu numai valul recent de refugiaţi ci şi segmentele vulnerabile ale populaţiei native din unele ţări, Bowman-Busato ne-a explicat că:  „există mari provocări în Europa, indiferent de statutul legal – iar uneori este mai rău când ești în evidenţă, pentru că se presupune că tu cunoşti sistemul și ai acces, deși statisticile și dovezile arată că lucrurile nu stau aşa. Uneori problema este lingvistică sau culturală, când femeile se mută dintr-o țară în alta, alteori este vorba de discrimare în cazul minorităților etnice, iar în alte dăţi este vorba de lipsa abilității personalului medical de a comunica cu femeile. La asta se adaugă uneori o diferență între ce este prevăzut în legile naționale și implementarea concretă.”

 

 

 

 

Mervi Jokinen, preşedinta Asociaţiei Europene a Moaşelor. © framez. / EHFG

Mervi Jokinen, preşedinta Asociaţiei Europene a Moaşelor. © framez. / EHFG

Mervi Jokinen, președinta Asociației Europene a Moașelor, a discutat cu euro-health.ro despre importanţa diferită acordată activităţii moaşelor în diversele ţări europene. Ea ne-a declarat că a adresat recent o scrisoare ministrului român al sănătăţii, Vlad Voiculescu, în care atrage atenția asupra faptului că, în timp ce femeile nu au acces la asistența necesară, moașele au dificultăți în a-și desfășura activitatea în România, fiind obligate să migreze în alte state membre UE. Jokinen a subliniat că moașele sunt cele care oferă în condiții normale cea mai bună îngrijire maternă, citând rezultatele unei recente analize Cochrane, care a descris avantajele asistenţei conduse de moaşe: numărul scăzut de epiziotomii şi naşteri instrumentale, şanse mai mari de naştere vaginală spontană, riscurile scăzute de avort şi naştere prematură. Toate acestea, afirmă preşedinta AEM, sunt argumente în favoarea unui rol mai important acordat moaşelor în România. Conform datelor Eurostat, țara noastră are printre cele mai puține moașe la nivelul UE, 16 la suta de mii de locuitori, față de 90 la 100.000 în Belgia, 75 la 100.000 în Suedia și 60 la 100.000 în Polonia.

 

România, codaşa Europei la mortalitate maternă

 

În România, în anul 2015 s-au înregistrat 27 de decese materne la aproximativ 185.000 de nou-născuți – mult sub rata de aproape 170 de decese la 100.000 de nou-născuți din 1989, dar de trei ori mai mult decât media Uniunii Europene.  Un studiu recent lansat de Fundația World Vision România a identificat barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural atât în aria planificării familiale, cât și în accesarea serviciilor de asistență prenatală și sănătate reproductivă din țara noastră. Astfel, s-a constatat lipsa serviciilor de planificare familială din comunitate, a campaniilor de informare şi a consilierii pentru planificare familială, dar și indisponibilitatea produselor gratuite. O altă barieră o reprezintă lipsa cunoștințelor cu privire la alegerea şi utilizarea unei metode contraceptive. La acestea se adaugă relația de putere din familiile tradiționale, în care bărbatul refuză adesea utilizarea metodelor naturale de planificare familială și a celor care nu depind de femei. Conform unui studiu din 2004, 42% din femeile de vârstă fertilă nu utilizează nicio metodă de contracepţie şi doar 34% folosesc o metodă modernă (prezervativ, pilule sau sterilete).

Obstacolele sunt și mai numeroase în privința asistenței prenatale. În primul rând, femeile nu sunt informate cu privire la serviciile medicale gratuite la care au dreptul prin lege. Protocolul de monitorizare a sarcinii nu se aplică, pachetul de servicii medicale pentru gravide este acordat discreționar, iar calitatea acestora nu este evaluată. De altfel, s-a constatat lipsa din comunitate a serviciilor de obstetrică (oferite de  medici și moașe) și a investigațiilor și analizelor de laborator, ceea ce face ca gravidele să se confrunte cu costurile deplasării către serviciile oferite în urban; la acestea se adaugă costurile care derivă din nerespectarea gratuităților prevăzute de sistemul de asigurări și plățile informale. Managementul defectuos al fondurilor asigurărilor de sănătate face ca fondurile pentru serviciile laboratoarelor și produselor din farmacii să lipsească în anumite perioade ale lunii. Toate acestea pot explica de ce, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, mai mult de 20% din gravidele din țara noastră nu efectuaseră niciun control prenatal anul trecut. Mai mult, autoritățile locale au o atitudine pasivă față de problemele cu care se confruntă gravidele vulnerabile în utilizarea serviciilor de asistență prenatală.

 

Faţa neaşteptată a sărăciei

 

Dr. Naveen Rao, preşedinte MSD for Mothers

Dr. Naveen Rao, preşedinte MSD for Mothers

Studiul World Vision România, ale cărui rezultate vor fi folosite pentru un program de pregătire a personalului medical și la realizarea unor materiale de informare-educare pentru modificarea comportamentelor populației  face parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat prin grantul MSD for Mothers. Prezent la lansarea de la București a rezultatelor, dr. Naveen Rao, președintele global al acestei inițiative, a rezumat caracterul excepțional pentru Uniunea Europeană al condiției femeilor vulnerabile economic din România: „Sunt obişnuit să văd africani sau indieni în sărăcie, dar nu sunt obişnuit să văd europeni în sărăcie abjectă. Deși am mers la 200 de kilometri (de București), simt că de fapt am călătorit în timp în urmă cu 200 de ani.” Într-o declarație acordată euro-health.ro, dr. Rao a salutat prezenţa la discuţii a tuturor instituţiilor publice, a specialiştilor şi a societăţii civile în vederea îmbunătăţirii accesului la servicii al gravidelor din zona rurală şi medii defavorizate. El a atras însă atenția asupra tendinței factorilor implicați de a se limita la simpla descriere și recunoaștere a problemelor existente și asupra fragmentării acțiunilor în defavoarea cooperării dintre diversele instituții și sectoare.


 

Participarea la Forumul European de Sănătate Gastein 2016 a fost parţial sprijinită de MSD România

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.