Raportul final dedicat rezistenţei la antimicrobiene a fost publicat astăzi

Raportul final dedicat rezistenţei la antimicrobiene a fost publicat astăzi

Superbacteriile produse de rezistența la antimicrobiene ar putea ajunge să ucidă 10 milioane de oameni pe an în 2050, adică o persoană la trei secunde, avertizează un raport comandat de prim-ministrul britanic David Cameron și publicat astăzi.

 

Raportul creionează 10 arii de acțiune pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene, patru fiind considerate deosebit de importante. Prioritatea de maximă urgență ar fi o campanie globală de conștientizare publică pentru educarea întregii populații cu privire la rezistența la antimicrobiene. Aceasta ar trebui susținută de industrie și organizaţii neguvernamentale şi ar trebui să înceapă chiar din vară, astfel încât să fie lansată oficial la Adunarea Generală a Organizației Naţiunilor Unite. O altă direcție de acțiune este îmbunătăţirea dezvoltării de noi antibiotice, care să le înlocuiască pe cele actuale, care devin ineficiente. Nicio nouă clasă de antibiotice nu a mai fost descoperită în ultimele decenii, iar lipsa stimulentelor pentru investiţii în domeniu a încetinit activităţile de cercetare, se arată în comunicatul emis cu ocazia publicării raportului. G20 ar trebui să recompenseze cu circa un miliard de dolari apariţia pe piaţă a fiecărui nou antibiotic, cu condiţia ca acestea să nu fie excesiv promovate către pacienţi – ceea ce nu ar face decât să perpetueze vechile probleme.

Antibiotice prescrise ca acum 65 de ani

În plus, antibioticele trebuie folosite mai selectiv, cu ajutorul testelor rapide de diagnostic, pentru a reduce utilizarea nenecesară, care crește incidența și răspândirea rezistenței la antimicrobiene. În majoritatea țărilor, doctorii continuă să prescrie antibioticele la fel ca atunci când și-au făcut intrarea în practică, în anii 1950 – pe baza unei evaluări sumare a simptomelor pacienților, arată comunicatul. Până în 2020, toate prescripțiile la antibiotice din țările cele mai bogate ar trebui să se bazeze pe o supraveghere actualizată și teste rapide de diagnostic – acest angajament ar convinge inovatorii că va exista o piată pentru acest tip de produse. Esențială este și reducerea utilizării nenecesare a antibioticelor în agricultură la nivel global. În Statele Unite, 70% din cantitatea de antibiotice clasificate ca importante pentru oameni sunt vândute de fapt pentru uz animal – iar situația se repetă probabil și în alte țări, care însă fie nu dețin, fie nu fac publice aceste date. De aceea, trebuie îmbunătățit în primul rând mecanismul de supraveghere, astfel încât să fie cunoscută amploarea folosirii antibioticelor în agricultură. Ulterior, trebuie stabilite ținte individuale pentru state pentru acest uz, guvernele urmând să aibă flexibilitate în a decide căile de a atinge nivelurile stabilite. În plus, trebuie făcute progrese mai rapide în restricționarea sau interzicerea folosirii la animale a antibioticelor vitale pentru sănătatea umană.

Raportul identifică 10 arii de acțiune pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene

Raportul identifică 10 arii de acțiune pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene

Costurile lipsei de acțiune sunt uriașe

Costul acțiunilor prevăzute în raport sunt estimate la circa 40 de miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu, mult sub costul inacțiunii în privința rezistenței la antimicrobiene, care s-ar putea ridica la 100.000 de miliarde de dolari până în 2050. Fondurile necesare pentru acțiunile menționate de raport ar putea fi acoperite prin alocarea de către țările din G20 a unui mic procent din bugetul pentru sănătate, realocarea unei părți din finanțarea globală a instituțiilor internaționale, aplicarea unei taxe speciale companiilor farmaceutice care nu investesc în cercetarea în domeniul rezistenței antimicrobiene sau introducerea unei taxe pe antibiotice – se arată în comunicat.

Punerea în practică a acestor propuneri presupune colaborare internațională în cadrul Adunării generale a Sănătății, grupurilor G7 și G20 și ONU.

Uniunea Europeană, actorul ignorat

Raportul a fost salutat de lideri politici, cercetători, industria farmaceutică, reprezentanți ai insituțiilor internaționale și ONG-uri. Alianța Europeană de Sănătate Publică (EPHA) avertizează însă că încheierea acordurilor necesare la nivel mondial ar putea dura zeci de ani și militează pentru poziționarea UE – căruia, crede ONG-ul, nu i s-a acordat o atenție deosebită –   ca deschizător de drumuri, care să identifice și să aplice practici eficiente și replicabile la nivel mondial, mai ales în ce privește utilizarea responsabilă a antimicrobienelor la oameni și animale.

Sascha Marschang, Policy Manager la EPHA, a amintit că „mai ales în ce privește urilizarea excesivă a antimicrobienelor la animale, UE are legi mult mai stricte decât alte regiuni.” În schimb, SUA nu au reuşit să limiteze folosirea antibioticelor ca agenţi de creştere la animale sănătoase, lucru care îngreunează negocierile dintre cele două părţi cu privire la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii şi demonstrează dificultatea obţinerii unui acord global. „UE are încă multe probleme proprii, inclusiv vânzarile de antibiotice fără prescripţie – ilegale din punct de vedere tehnic, dar care încă reprezintă o practică frecventă. Aceste restricții trebuie mai bine controlate şi aplicate”, a explicat Marschang.

 

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.