O iniţiativă legislativă pentru limitarea conţinutului de acizi graşi trans nesaturaţi (AGTN) în alimente a fost depusă săptămâna trecută în Senat. ©CDC

O iniţiativă legislativă pentru limitarea conţinutului de acizi graşi trans nesaturaţi (AGTN) în alimente a fost depusă săptămâna trecută în Senat. ©CDC

Senatorul USR Adrian Wiener a anunţat săptămâna trecută depunerea unei iniţiative legislative pentru limitarea conţinutului de acizi graşi trans nesaturaţi (AGTN) în alimente, în scopul reducerii riscului de boli cardiovasculare. Măsuri similare au fost deja implementate în SUA și diverse țări europene, iar Uniunea Europeană ar putea adopta legislație în acest sens.

 

 

Potrivit comunicatului USR Arad, proiectul de lege prevede că „operatorii din sectorul alimentar ar fi obligaţi să păstreze conținutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele „libere de AGTN” sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum și să eticheteze produsele alimentare care conțin acești acizi cu informaţii privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condițiilor ar atrage sancţiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.”

Iniţiatorul apreciază că o astfel de lege ar avea în România un impact mai mare decât în celelalte țări europene care au implementat măsuri similare: „În primul rând, incidența și prevalența bolilor cardiovasculare și mai ales a bolii ischemice coronariene sunt  la noi mult peste media europeană. (..) Apoi, prevenția cardiovasculară și medicina preventivă în general în România este mult mai scăzută decât în alte țări ale Uniunii. (..) Astfel că, în realitate, datorită incidenței bolii coronariene mai mari și cantității mai mari de AGTN consumate în Romania, măsura legislativă ar putea salva peste 2.000 de români anual. (..) Sunt multe alte măsuri care trebuie luate și care depind de voința politică a decidentului. Imperativele de prevenție sunt multe în măsura în care calitatea medicinei curative în România este scăzută”, a declarat Adrian Wiener.

 

Context european și mondial

 

Danemarca este primul stat membru al UE care a limitat prin lege conținutul de acizi grași trans în uleiuri și grăsimi, în 2003. Limitele legale asemănătoare la nivel național au mai fost introduse în Austria (2009), Ungaria (2013) și Letonia (2015). În plus, măsuri voluntare de reducere a conținutului de AGT sunt în vigoare în Belgia, Germania, Olanda, Polonia, Marea Britanie și Grecia. Recomandări naționale dietetice privind grăsimile trans au fost emise în Bulgaria, Malta, Slovacia, Marea Britanie și Finlanda.

Printr-o rezoluţie adoptată în octombrie 2017, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să propună o limită legală a nivelul UE pentru conţinutul de AGT industriali  în toate alimentele, preferabil în maximum doi ani.

Potrivit rezoluției, introducerea unor limite legale pentru AGT industriali în Danemarca, reprezentând o limită națională de 2% de grăsimi trans în uleiuri și grăsimi în 2003, a fost un succes, reducând semnificativ decesele cauzate de boli cardiovasculare.

Un raport al Comisiei de la sfârșitul anului 2015 aprecia la rândul său că impunerea prin lege a unei  limite privind conținutul de acizi graşi trans (AGT) industriali ar fi cea mai eficace măsură din punct de vedere al sănătăţii publice şi protecției consumatorilor. Documentul constata că majoritatea produselor alimentare din UE conțin sub 2 g AGT/100 g de grăsime (cea mai mică limită stabilită de statele membre UE care au legislație privind limitarea AGT). Un studiu citat arătase că dintre aceste alimente, 77 % conțin chiar mai puțin de 0,5 g AGT/100 g de grăsime. Datele ar indica însă, de asemenea, că încă există produse pe piața alimentară europeană care conțin niveluri ridicate de AGT (de exemplu, biscuiți sau popcorn cu valori de 40-50 g AGT/100 g de grăsime). Printre aceste produse alimentare se numără, de asemenea, alimente care nu sunt preambalate, cum ar fi produsele de panificație care conțin AGT, se arăta în document.

Tot în 2015, Organizația Europeană a Consumatorilor, Alianța Europeană de Sănătate Publică, Comitetul Permanent al Medicilor Europeni şi Reţeaua Europeană a Inimii făceau un inedit front comun cu giganţi ai industriei alimentare, cerând Comisiei Europene să propună o legislaţie care să limiteze de AGT industriali din alimente la 2 grame din 100 de grame de grăsime.

În iunie 2015, Agenția americană pentru siguranța medicamentelor și alimentelor (FDA) a decis  ca uleiurile parțial hidrogenate, principala sursă dietetică de grăsimi trans artificiale din alimentele procesate, să fie înlăturate de către producători până în iunie 2018.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.