Prof. dr. Andrew Boulton: Diagnosticul precoce și screeningul populației cu risc crescut sunt prioritare în controlul diabetului

Prof. dr. Andrew Boulton: Diagnosticul precoce și screeningul populației cu risc crescut sunt prioritare în controlul diabetului

În aceste zile, la Braşov se desfăşoară a 42-a ediţie a Congresului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Unul dintre invitaţii marcanţi ai evenimentului a fost profesorul Andrew Boulton de la Universitatea din manchester, preşedinte, până anul trecut, al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului. Într-un interviu exclusiv pentru euro-health.ro, profesorul Boulton vorbeşte despre intervenţiile necesare la nivel de societate pentru a stăpâni avântul diabetului şi al complicaţiilor sale.

 

 

Domnule profesor, s-a menţionat şi aici că prevalenţa obezităţii şi diabetului rămâne în creştere la nivel mondial şi că nicio ţară nu ar fi reuşit să inverseze tendinţa. Suntem într-o situaţie disperată?

Obezitatea este evident asociată cu diabetul, dar majoritatea persoanelor obeze nu au diabet. Deci probabil contează creșterea în greutate a persoanelor susceptibile la diabet. Majoritatea persoanelor obeze au rezistență la insulină, dar cei mai mulți nu au diabet. Dar dacă la nivelul întregii societăți ai o creștere în greutate, asta va declanșa diabetul mai devreme la mulți pacienți cu risc crescut. Deci există o legătură puternică.  Cred că prevenția primară ar trebui să constea în a face screening grupurilor la risc crescut: cei cu rude de gradul I care au avut diabet de tip 2, care sunt obezi și inactivi. Iar acest lucru se poate face în asistența primară, în școli – pentru că întâlnim acum diabet de tip 2 la tineri și sunt convins că la fel este și în România; sunt tineri care sunt obezi,mănâncă fast-food, nu fac prea multă mișcare, se joacă pe computer în loc să joace fotbal. Deci schimbările la nivelul societății alimentează diabetul, dar nu aș spune că situația este disperată.

Sunteți în favoarea tipului de intervenții care apar în Marea Britanie, de pildă preconizata taxă pe băuturile dulci?

Într-adevăr, cred că aceste măsuri transmit mesajul că nu tot ce vine dintr-o sticlă de Coca-Cola îți face bine – de fapt, în cea mai mare parte nu-ți face bine. Dar sunt disponibile și multe băuturi dietetice, care nu au un gust prea diferit. Școlile din Anglia încearcă să îmbunătățească calitatea alimentației, să introducă mai multe fibre, mai puține grăsimi; în magazinele pentru copii, se încearcă reducerea vânzărilor de bomboane, ciocolată, chipsuri și băuturi dulci. Este o schimbare treptată, dar ea trebuie să se producă la nivelul societății, iar asta poate să înceapă în școli. Cred că a crescut și conștientizarea, prin oameni precum Jamie Oliver, bucătarul englez care a promovat alimentația mai sănătoasă pentru persoanele mai tinere – și dacă începi în școli, atunci își va face treptat efectul.

Citiţi şi:  Studiu internaţional – diabetul este în creştere, inclusiv în România

 

Screeningul şi diagnosticul precoce, prioritare

 

 Care sunt cele mai importante provocări actuale în tratamentul diabetului?

Diagnosticul precoce. Și, după cum ați auzit, tratamentul precoce agresiv cu insulină ar putea duce la remisie timp de un an sau doi, în până la 50% din cazuri. Există și multe noi terapii bune: agenți hipoglicemici orali și injectabile non-insulinice precum analogii de GLP 1 , iar multe alte medicamente sunt în dezvoltare .  Deci trăim vremuri interesante din acest punct de vedere, dar în opinia mea, cele mai importante sunt diagnosticul precoce și screeningul populației cu risc crescut.

Aţi făcut în cadrul conferinţei dumneavoastră o comparaţie între diabet şi cancer.Puteţi explica?

Putem învăța multe de la specialiştii implicaţi în tratamentul cancerului, pentru că ei au crescut gradul de conștientizare în cadrul societății, iar oamenilor le este frică de cancer, așa că merg la screening. Din păcate, oamenilor nu le este așa de frică de diabet, pentru că își amintesc de bunica de 90 de ani care avea aşa ceva, adică un pic de zahăr în sânge care nu i-a făcut rău. Deci trebuie să facem societatea să perceapă cât de periculos este diabetul și că, în formele sale cele mai grave, este mai rău decât cancerul ca prognostic, mai ales la pacienții cu complicații din ultima fază. Și mai putem învăța din experiența oncologilor, care au ştiut foarte bine să educe publicul; ar trebui deci să încercăm să-i imităm, să învățăm de la ei și să creștem conștientizarea: oamenii se duc să facă screening pentru cancer de prostată, dar au impresia că diabetul este o nimica toată. În plus, ca să continui paralela, dacă pacientul a avut în antecedente un ulcer la picior, nu spun că s-a vindecat, ci că este în remisie – la fel ca în cazul cancerului –  fiindcă s-ar putea produce din nou.

Spuneaţi şi că diferenţa de percepţie se observă şi în distribuţia fondurilor pentru cercetare.

Într-adevăr, când este vorba de cancer, oamenii dau bani: dacă pui pe cineva să strângă fonduri de cercetare pentru diferite boli, cei mai mulți bani se vor duce la cancer, fiindcă oamenilor le e frică de cancer pentru că este mortal. Și diabetul omoară, dar oamenii nu-și dau seama.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.