în anul 2013, emisiile acestora ar fi provocat aproape 23.000 de morți premature, zeci de mii de cazuri de boală cardiacă și bronșită și pierderi de până la 62 de miliarde de euro, reprezentând costuri pentru sănătate.

În 2013, emisiile centralelor pe cărbune ar fi provocat 23.000 de morți premature, zeci de mii de cazuri de boală cardiacă și bronșită și pierderi de până la 62 de miliarde de euro, reprezentând costuri pentru sănătate.

Centralele electrice pe cărbune din România ucid anual 2.170 de oameni din ţara noastră şi din ţările vecine, potrivit unui raport lansat astăzi de Health and Environment Alliance (HEAL), Climate Action (CAN) Europe, WWF şi Sandbag. Ţara noastră are unele dintre cele mai poluante centrale electrice pe cărbune din Europa.

 

Raportul, intitulat „Norul întunecat al Europei”, analizează impactul pentru sănătate al tuturor centralelor electrice pe cărbune pentru care există date (adică 257 din totalul de 280). Raportul dezvăluie că, în anul 2013, emisiile acestora ar fi provocat aproape 23.000 de morți premature, zeci de mii de cazuri de boală cardiacă și bronșită și pierderi de până la 62 de miliarde de euro, reprezentând costuri pentru sănătate.

 

România – „import-export” cu moarte prin poluare

 

 

 

Cele cinci țări membre UE ale căror centrale pe cărbune ar fi cele mai dăunătoare pentru vecini sunt Polonia (care cauzează 4.690 de decese premature dincolo de granițe), Germania (2.490), România (1.660: din care 850 în ţări non-UE, 270 în Grecia, 260 în Bulgaria etc), Bulgaria (1.390) și Marea Britanie (1.350).

Țările cele mai afectate de poluarea produsă de centralele electrice pe cărbune (atât cele proprii, cât și cele ale vecinilor) ar fi Germania (3.630 de decese premature în total), Marea Britanie (2.100), Polonia (1.860), Italia (1.610), Franța (1.380). În România, 1.280 de decese premature ar fi cauzate de poluarea centralelor electrice pe cărbune, 510 fiind cauzate de centralele noastre, 370 de cele din Bulgaria, iar 260 – de centralele poloneze.

În total, poluarea aerului cauzată de centralele pe cărbune din România ar omorî anual 2.170 de oameni (1.660 în ţările vecine şi 510 pe teritoriul nostru), țara noastră aflându-se pe locul patru la acest capitol, după Polonia (5.830 de decese), Germania (4.350) și Marea Britanie (2.860).

România are cinci centrale în „Top 30” al celor mai ucigaşe centrale electrice pe cărbune din Europa pe anul 2013, potrivit raportului: cea de la Drobeta Turnu Severin (locul 10,  430 de decese premature şi până la 1,18 miliarde de euro în costuri pentru sănătate), Mintia (locul 16, 340 de decese, costuri de până la 910 milioane de euro), Rovinari (locul 23, 250 de decese, costuri de până la 680 de milioane de euro), Oradea II (locul 24, 240 decese, costuri de până la 660 de milioane de euro) şi Govora (locul 26, 230 de decese, costuri până la 630 de milioane de euro). Doar pentru aceste cinci centrale, costurile pentru sănătate s-ar putea ridica anual până la patru miliarde de euro.

România are cinci centrale în „Top 30” al celor mai ucigaşe centrale electrice pe cărbune din Europa pe anul 2013. Doar pentru acestea, costurile pentru sănătate s-ar putea ridica anual până la patru miliarde de euro.

România are cinci centrale în „Top 30” al celor mai ucigaşe centrale electrice pe cărbune din Europa pe anul 2013. Doar pentru acestea, costurile pentru sănătate s-ar putea ridica anual până la patru miliarde de euro.

 

Apel la abordări comune

 

Anne Stauffer, de la Alianța pentru Sănătate și Mediu (HEAL), a declarat că„raportul subliniază costurile ridicate pentru sănătate ale dependenței noastre de electricitatea produsă din cărbuni. Și dezminte mitul conform căruia cărbunele este o sursă ieftină de energie. Este evident că nicio țară nu poate rezolva de una singură problema poluării  aerului prin producția de energie. Sperăm ca UE și statele membre să ia în considerare aceste dovezi și să ia măsuri pentru un aer mai curat”.

„Poluarea aerului este responsabilă pentru milioane de decese la nivel mondial. Temperaturile mai ridicate produse de schimbările climatice vor exacerba problema. Vestea bună este că reducerea utilizării combustibililor fosili – inclusiv emisiile nocive ale cărbunelui – oferă o ocazie unică de îmbunătățire a calității aerului și diminuare a schimbărilor climatice, protejând astfel sănătatea de cea mai mare provocare pentru sănătatea publică a acestui secol”, a declarat Dr. Roberto Bertollini, reprezentantul OMS la UE.

Potrivit autorilor raportului, cărbunele reprezintă 24% din sursele de energie la nivel european. Sectorul energetic este o competență națională, astfel că Uniunea Europeană nu are o poziție oficială în privința cărbunelui. Cu toate acestea, țintele UE de reducere a emisiilor, de 80-95% până în 2050, ca și alte politici energetice și climatice sugerează că Uniunea nu întrevede un viitor pe termen lung pentru cărbune. De aceea, autorii raportului consideră că renunțarea treptată la cărbune ar trebui să fie un obiectiv asumat al UE.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.