Clasamentul Indexului European privind  Sănătatea Cardiacă 2016

Clasamentul Indexului European privind Sănătatea Cardiacă 2016

România se situează pe locul 23 în Indexul European privind Sănătatea Cardiacă (EHI), care clasifică sistemele de asistență medicală cardiovasculară din 30 de țări (Uniunea Europeană plus Norvegia şi Elveția). La ediţia anterioară a clasamentului, din 2008, ţara noastră ocupase ultimul loc. Potrivit comunicatului emis cu ocazia lansării de astăzi a Indexului, „datele din România arată o îmbunătățire a ratei îmbolnăvirii și mortalității cardiace”. Primul loc în clasament este ocupat de Franța, urmată de Norvegia și Suedia.

Indexul observă îmbunătățiri ale sănătății cardiace în aproape fiecare țară studiată, însă remarcă şi diferențele la nivel european, considerate „un pericol de inechitate socială pentru cetățenii aceluiași continent”, se arată în comunicat. EHI clasifică țările studiate conform a patru domenii esențiale: Prevenție, Proceduri, Acces la tratament și Rezultate, măsurate prin 31 de indicatori.

România arată cât de importantă este prevenția

„În domeniul sănătății cardiace, România urmează un model problematic, comun multor țări europene”, declară dr. Beatriz Cebolla, directorul Indexului European al Sănătăţii Cardiace. „Acesta este dat de combinația dintre stilul de viață nefavorabil și un sistem care nu răspunde la nevoile naționale în materie de boli cardiace.” Dr. Cebolla a completat că „stilul de viață din România se prezintă mult mai bine decât în numeroase alte țări, chiar dacă multe inițiative de prevenție sunt de dată recentă. Prin urmare, în ciuda numarului mai redus de proceduri eficiente de tratament cardiologic și a accesului insuficient la terapie, mortalitatea cardiovasculară în România este comparativ mai scăzută în comparație cu țări ce investesc mai mult în sănătate.”

România s-a clasat cel mai bine la capitolul Prevenţie, unde, cu 200 de puncte din maximum de 300, se află pe locul 11 în Europa. În schimb, la Proceduri și Acces la tratament ne situăm pe penultima poziție, cu 121 și respectiv 78 de puncte, sub noi clasându-se doar Bulgaria și, respectiv, Cipru. Ceva mai bine stăm la capitolul Rezultate, unde ne aflăm la mijlocul clasamentului, cu 167 de puncte.

Scorurile defalcate ale Indexului European al Sănătăţii Cardiace 2016

Scorurile defalcate ale Indexului European al Sănătăţii Cardiace 2016

Inegalități majore între țări în utilizarea medicamentelor cardiovasculare

Arne Björnberg, directorul companiei care a realizat indexul, oferă o perspectivă generală asupra sănătății cardiace la nivel european: „În tratamentul cardiologic există o diferență semnificativă între liniile directoare europene privind tratarea pacienților și modul în care se aplică acest tratament. Utilizarea unor medicamente de bază, necostisitoare, pare aleatorie, fără a reflecta nevoile europenilor – spre exemplu, utilizarea sistematică a terapiilor cu statine și clopidogrel ar putea salva viețile a mii de oameni!”

„Este evident că există o conexiune între cheltuielile mai mari și rezultatele bune. Țările bogate își permit să interneze pacienți cu patologii mai puțin severe, ceea ce poate preveni agravarea afecțiunilor acestora. Însă și cu un buget mic poți face multe, dacă ți-ai stabilit bine prioritățile”, a adăugat Björnberg.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.