România ar termina pe ultimul loc grupa A a "Campionatului European de Sănătate" 2016. SUrsa foto: dur.ac.uk

România ar termina pe ultimul loc grupa A a „Campionatului European de Sănătate” 2016. Sursa foto: dur.ac.uk

România nu ar trece de faza grupelor la Campionatul European din acest an, dacă turneul s-ar baza pe starea de sănătate a ţărilor participante, potrivit unei analize neobişnuite a Universităţii Durham din Marea Britanie. Elveţia ar câştiga Campionatul European din 2016, învingând Islanda în prelungirile finalei.

 

Inegalităţile în sănătate din Europa pot fi înţelese într-o manieră accesibilă prin conceptul „Campionatului European de Sănătate”, creat de cercetătorii de la Centrul de cercetare a sănătăţii şi inegalităţilor (CHIR) din cadrul Universităţii Durham.

„Campionatul European de Sănătate” punctează fiecare echipă naţională de fotbal pe baza speranţei de viaţă la naştere a bărbaţilor pentru 2013. Pe baza acestor scoruri, se decid atât ţările calificate din faza grupelor, cât şi câştigătorii „meciurilor” din faza eliminatorie.

Cu o speranţă de viaţă la bărbaţi de doar 71 de ani, România s-ar plasa pe ultimul loc în grupa A, fiinde depăşită de Elveţia (81 de ani), Franţa (79) şi – surprinzător – de Albania (73). Dintre toate ţările calificate la Euro 2016, doar Rusia (63 de ani) şi Ucraina (66) au o speranţă de viaţă mai mică decât România. De altfel, „scorurile” demonstrează decalajul evident dintre est şi vest în ce priveşte speranţa de viaţă.

Rivala noastră din grupe, Elveţia, ar disputa finala „Campionatului European al Sănătăţii 2016” cu Islanda, care are o speranţă egală de viaţă la naştere pentru bărbaţi, 81 de ani. Departajarea s-ar face aşadar pe baza speranţei de viaţă la femei, cu puţin mai mare în Elveţia (85 de ani) decât în Islanda (84).

Principalii indicatori ai stării de sănătate a ţărilor din Grupa A a Campionatului European. Sursa foto: dur.ac.uk

Principalii indicatori ai stării de sănătate a ţărilor din Grupa A a Campionatului European. Sursa foto: dur.ac.uk

Sănătatea depinde de unde te naști

Acest exerciţiu face parte dintr-un proiect serios al Universităţii din Durham care îşi propune să înţeleagă motivul persistenţei inegalităţilor în sănătate dintre ţările europene şi să identifice căi de reducere a acestora.

Clare Bambra, profesor de sănătate publică geografică şi director al CHIR din cadrul Universităţii Durham, a declarat că această analiza demonstrează importanţa pentru sănătate a locului în care te naști și trăiești, dar şi că lucrurile se pot schimba prin deciziile luate la nivel local, regional şi naţional: „Factorii care influenţează sănătatea oamenilor şi locurilor sunt determinate politic”.

Cele trei direcţii de acţiune recomandate de Clare Bambra pentru reducerea decalajelor în sănătate la nivel european sunt îmbunătăţirea reglementărilor în domeniul sănătăţii publice (de pildă, introducerea preţului minim pe unitate de alcool pentru scăderea consumului), creşterea accesului la asistenţă medicală (menţionând în special nevoia îmbunătăţirii serviciilor din ţările est-europene) şi prevenirea problemelor de sănătate (care ar presupune şi un bun sistem de educaţie şi un nivel scăzut al sărăciei).

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.