amr

Comisia Europeană a publicat astăzi rezultatele unui sondaj Eurobarometru despre antimicrobiene. Sursa foto: ec.europa.eu

Comisia Europeană a publicat astăzi rezultatele unui sondaj Eurobarometru despre utilizarea antimicrobienelor și despre cunoștințele cu privire la acestea la nivel european. Raportul constată o scădere cu 6% a consumului în ultimii ani, dar și că mai mult de o treime din europeni luaseră antibiotice în ultimele 12 luni. Cunoștințele referitoare la antimicrobiene rămân însă reduse, 57% din europeni neștiind de pildă că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoștințe și scăderea consumului, se arată în comunicatul CE.

 

 

Românii – consum peste medie, dar în scădere

 

 

01_AMR EB 2016_consumption

Consumul de antibiotice al cetăţenilor europeni. Sursă: ec.europa.eu

38% dintre respondenții români au declarat că luaseră un antibiotic administrat pe cale orală în ultimul an, față de media europeană de 34%. Cu toate acestea, românii au raportat cea mai mare scădere a consumului de antibiotice comparativ cu 2013 din UE, de nouă puncte procentuale. Românii sunt penultimii din Europa în privința obținerii de la medic a celui mai recent tratament cu antibiotice – doar 84%, față de media UE de 93%. Țara noastră a avut însă, alături de Irlanda, şi cea mai mare creştere la acest capitol faţă de 2013, de patru puncte procentuale.

22% din respondenţii români au declarat că ultima oară au luat antibiotic pentru răceală – dublu faţă de media europeană, dar şi cu 13 puncte procentuale mai puţin decât în 2013. 16% au luat antibiotice pentru bronşită (creştere de 4 p.p; UE: 18%),  iar 15% pentru gripă (scădere de 11 p.p; UE: 16%).

 

 

Cunoştinţe încă slabe, dar mult îmbunătățite

 

02_AMR EB 2016_knowledge

Cunoştinţele despre antibiotice ale cetăţenilor europeni. Sursă: ec.europa.eu

 

Românii au în general cunoștințe sub media europeană cu privire la utilizarea antibioticelor. 58% dintre respondenți cred că acestea distrug virusurile (față de 46%, media UE), însă numărul celor care au răspuns corect la această întrebare a crescut spectaculos, de la doar 15% în 2013, la 29% în prezent.  51% mai cred că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală sau gripă (UE: 36%), dar şi în acest caz numărul celor care au ştiut răspunsul corect a crescut cu 6 puncte procentuale faţă de 2013, la 39%.

79% știu că, dacă sunt luate când nu este necesar, antibioticele devin ineficiente (UE: 84%), mai mulţi cu 21 de puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din 2013. În fine, 62% știu că folosirea lor frecventă poate genera efecte adverse precum diareea (UE: 66%), în creştere de 17 puncte procentuale faţă de acum trei ani.

Numărul mediu de răspunsuri corecte al românilor este de 2,1, la egalitate pe penultimul loc cu Bulgaria, Letonia și Grecia și doar deasupra Italiei, care are în medie doar 1,9 răspunsuri corecte. La sondajul din 2013, românii aveau însă cele mai slabe cunoștințe din Europa, dând în medie doar 1,5 răspunsuri corecte. Doar 15% din românii intervievaţi au ştiut toate cele patru răspunsuri (UE: 24%), în creştere însă cu 11 puncte procentuale (cea mai mare din Europa) faţă de 2013.

Televizorul, prima sursă de informaţie despre antibiotice

 

 

03_AMR EB 2016_information

Sursele de informaţie ale cetăţenilor europeni. Sursă: ec.europa.eu

Paradoxal, având în vedere nivelul îmbunătăţit al cunoştinţelor, doar 21% dintre respondenții români (cu 8 puncte procentuale mai puţin decât acum trei ani) țin minte să fi primit informații cu privire la neluarea antibioticelor dacă nu este strict necesar (de pildă, mesaje care să le recomande să nu ia antibiotic pentru răceală sau gripă), față de 33% dintre europeni. Românii care au primit însă astfel de informații le-au obținut  de la știrile TV (47% față de 26% în UE), de la medic (41% față de 32% în UE), dintr-o reclamă TV (23% față de 27% în UE), de la farmacist (17% față de 10% în UE) sau de la un membru al familiei ori prieten (16% față de 12% în UE).

59% din respondenţii români care au primit informaţii despre evitarea consumului nenecesar au declarat că acestea le-au schimbat opiniile de folosirea antibioticelor (UE: 34%) – al treilea impact la nivel european. Astfel, 63%  au declarat că vor consulta medicul întotdeauna când vor crede că au nevoie de antibiotic (UE: 67%), 58% – că nu vor mai lua antibiotice fără reţetă de la medic (UE: 41%), iar 38% – că nu vor mai recurge la automedicaţie cu antibiotice (UE: 25%).

Pentru români, cele mai credibile surse de informație cu privire la antibiotice sunt doctorul (90%; UE: 84%), farmacistul (35%; UE: 37%) și spitalul (26%; UE: 19%). În schimb, doar 7% ar apela pentru informaţii despre antibiotice la un site oficial din domeniul sanitar (UE: 15%)

Majoritatea românilor (32%) cred că cel mai eficient nivel de abordare a rezistenței la antimicrobiene este cel individual sau familial, părere pe care o împărtășesc în medie doar 19% dintre europeni; 31% cred că cel mai eficient nivel este cel regional sau naţional (UE: 28%), iar 24% – că acțiunea cea mai potrivită ar fi la nivel european sau global (UE: 35%).

 

Rezistenţa la antimicrobiene, preocupare europeană

 

Cele 12 acţiuni prevăzute în  Planul de acțiune împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene.

Cele 12 acţiuni prevăzute în Planul de acțiune împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene. Sursa foto: Comisia Europeană

Potrivit datelor oferite de Comisia Europeană, 25.000 de pacienţi din Europa şi 700.000 la nivel mondial mor anual din cauza infecţiilor produse de bacterii rezistente la antimicrobiene. Dacă ratele de rezistenţă vor creşte cu 40%, se estimează că în perioada 2015-2050 se vor produce 10 milioane de decese. Costul economic al rezistenţei la antimicrobiene este de 1,5 miliarde de euro pe an, constând în îngrijiri medicale suplimentare şi pierderi de productivitate.

În anul 2011, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene, care conține 12 acțiuni care trebuie implementate de statele membre UE și identifică șapte arii prioritare: folosirea corectă a antimicrobienelor la oameni și animale, prevenirea infecțiilor microbiene și a răspândirii acestora, dezvoltarea de noi antimicrobiene sau alternative de tratament, cooperarea cu parteneri internaționali, îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și supraveghere în medicina umană și veterinară, promovarea cercetării și inovării și îmbunătățirea comunicării, educației și instruirii.

Comisia Europeană anunță că mâine, 17 iunie, miniștrii europeni ai sănătății vor discuta problema rezistenței la antimicrobiene.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.