Speranța de viață va crește în toate cele 35 de țări dezvoltate studiate de cercetătorii de la Imperial College London. Sursa foto: who.int

Speranța de viață va crește în toate cele 35 de țări dezvoltate studiate de cercetătorii de la Imperial College London. Sursa foto: who.int

Speranța de viață a românilor născuți în anul 2030 va fi de 74,2 ani pentru bărbați și 81,2 ani pentru femei, potrivit unui studiu publicat astăzi în revista științifică The Lancet de o echipă de cercetători de la Imperial College din Londra. Studiul care a analizat 35 de țări dezvoltate de pe glob, a folosit modele statistice prin care a ajuns la concluzia că speranța de viață în aceste zone va continua să crească în următoarele decenii.

 

Studiul prezice că cea mai mare speranță de viață o vor avea femeile din Coreea de Sud (90,8 ani), Franța (88,6 ani) și Japonia (88,4 ani), în timp ce bărbații vor avea cele mai mari speranțe de viață în Coreea de Sud (84,1 ani), Australia (84 de ani) și Elveția (84 de ani).

Comunicatul care însoțește studiul notează că, deși speranța de viață va crește în toate cele 35 de țări studiate, creșterea este diferită de la una la alta. Astfel, comparând datele pentru 2030 și 2010, speranța de viață la femei ar urma să crească cel mai mult în Coreea de Sud (cu 6,6 ani), Slovenia (4,7) și Portugalia (4,4), iar la bărbați în Ungaria (cu 7,5 ani), Coreea de Sud (7 ani) și Slovenia (6,4). La celălalt capăt, cele mai mici creșteri ale speranței de viață la femei ar urma să fie în Macedonia (cu 1,4 ani), Bulgaria (1,5), Japonia (1,8) și  SUA (2,1 ani), iar la bărbați în Macedonia (cu 2,4 ani), Grecia (2,7), Suedia și SUA (câte 3 ani).

Speranța de viață în România ar urma să crească în 2030 față de 2010 cu 4,1 ani la bărbați (de la o speranță de viață de 70,1 ani) și cu 3,8 ani la femei (de la o speranță de viață de 77,4 ani). Țara noastră avea în 2010 cea mai mică speranță de viață masculină din cele 35 de țări studiate, studiul prezicând că în 2030 va depăși la acest capitol Bulgaria și Serbia. Atât în 2010, cât și în 2030, speranța de viață a româncelor o depășește pe cea a femeilor din Bulgaria, Macedonia și Serbia.

Progresele prevăzute pentru Coreea de Sud s-ar datora, cred autorii studiului, îmbunătățirii situației economice, care a dus la îmbunătățiri în nutriția copiilor, accesul la asistență medicală și la tehnologie medicală în rândul populației. Aceasta a scăzut numărul deceselor produse de infecții și a ameliorat prevenția și tratamentul bolilor cronice. SUA, în schimb, are deja o speranță de viață mai mică decât a altor țări cu venituri mari, iar îmbunătățirea acesteia în următoarele decenii va fi relativ mică. Acest lucru s-ar explica, potrivit autorilor, inechităților mari, absenței asigurărilor universale de sănătate, dar și faptului că depășește toate țările cu venituri mari la capitolele omuciderilor, indicelui de masă corporală și ratei deceselor în rândul copiilor și mamelor.

 

Țările dezvoltate vor trebui să se adapteze îmbătrânirii populației

 

 

Pe lângă speranța de viață la naștere, cercetătorii au mai estimat și cât este probabil să trăiască cei ajunși la vârsta de 65 de ani în 2030. Astfel, femeile ar urma să aibă o speranță de viață de încă 24 de ani în 11 din cele 35 de țări, iar bărbații să mai trăiască încă 20 de ani în 22 de țări, ceea ce ar ilustra faptul că populațiile vârstnice vor continua probabil să crească în țările dezvoltate. În ce privește România, speranța de viață a bărbaților de 65 de ani va ajunge în 2030 la 15,83 de ani (mai mult doar decât macedonenii și sârbii), iar a femeilor de aceeași vârstă – la 19,39 de ani (mai mult decât femeile din Bulgaria, Macedonia și Serbia).

Comunicatul The Lancet comentează că odată cu îmbătrânirea populației, va fi necesară dezvoltarea de programe care să încurajeze stiul de viață sănătos și să identifice și să trateze precoce bolile, pentru ca cetățenii să avanseze în vârstă sănătoși, iar impactul asupra sistemelor de sănătate să fie limitat. În plus, comunitățile vor trebui să se adapteze îmbătrânirii locuitorilor, oferind transporturi adaptate și îmbunătățind accesibilitatea, astfel încât să încurajeze participarea mai îndelungată a vârstnicilor în comunitate. În plus, vor trebui făcute schimbări în sistemul de pensii, autorii propunând modificarea vârstei de pensionare sau crearea unor scheme care să permită tranziția treptată către pensionare.

 

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.