Costul total al sedentarismului pe plan mondial este de cel puțin 67,5 miliarde de dolari. Sursa foto: cdc.gov

Costul total al sedentarismului pe plan mondial este de cel puțin 67,5 miliarde de dolari. Sursa foto: cdc.gov

În România, costul anual al sedentarismului este de 198 de milioane de dolari, din care 120,5 milioane sunt costuri directe de îngrijire și 77,7 milioane sunt costuri indirecte. Datele au fost publicate săptămâna trecută în revista ştiinţifică The Lancet, într-un studiu care estimează costul total al sedentarismului pe plan mondial la cel puțin 67,5 miliarde de dolari, reprezentând îngrijiri medicale și pierderea productivităţii.

 

Doar în SUA, povara economică a inactivității fizice se ridică la 27,8 miliarde de dolari, față de 3,3 miliarde de reali în Brazilia, 1,7 miliarde de lire sterline în Marea Britanie și 805 milioane de dolari australieni în Australia.

 

Diabetul, cea mai costisitoare consecinţă a sedentarismului

 

Studiul a inclus costul a doar cinci boli majore asociate cu sedentarismul: boala coronariană, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat de tip 2, cancerul de sân și cancerul de colon. De aceea, rezultatele publicate se bazează pe estimări precaute, costurile reale fiind probabil mai mari. Între patologiile amintite, se estimează că, la nivel mondial, 5 miliarde de dolari au fost cheltuite pentru boala coronariană, 6 miliarde pe AVC, 37,6 miliarde pe diabetul de tip 2, 2,7 miliarde pe cancer de sân și 2,5 miliarde pe cancerul de colon.

 

Din costurile medicale românești ale sedentarismului, 5 milioane de dolari se datorează bolii coronariene, 5,8 milioane AVC-ului, 95 de milioane diabetului de tip 2, în timp ce cheltuieli de 7,2 milioane de dolari se datorează cancerului de sân, iar 6,6 milioane – cancerului de colon.

În cazul ţării noastre, fracţia de boală care poate fi atribuită inactivităţii fizice a fost calculată la  4,2% pentru boala coronariană, 4,8% pentru AVC, 5,2% pentru diabetul de tip 2, la 8,3% pentru cancerul de sân, 7,5% pentru cancerul de colon şi la 6,8% pentru mortalitatea generală, peste media europeană şi mondială.

Într-un alt articol din seria dedicată de The Lancet (in)activităţii fizice cu ocazia Jocurilor Olimpice, autorii atrag atenția că sporirea nivelului activității fizice presupune colaborarea între sectoarele învățământului, planificării urbane, transporturilor, sportului și mediului. În plus, activitatea fizică ar trebui activ monitorizată ca factor de risc în practica clinică.

About Author: Mihail Călin
Mihail Călin este jurnalist în domeniul sănătăţii de cinci ani. A făcut parte din redacţia săptămânalului Viaţa medicală şi a fost redactor-şef la Sănătatea Press Group. Are un interes deosebit pentru politicile europene, fiind bursier al portalului de specialitate EurActiv Bruxelles şi participând la numeroase conferinţe organizate de instituţiile şi asociaţiile europene de sănătate. În 2013, fost unul din premianții concursului „Reporter European”.